DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

niblibii/niblibie

niblibii/niblibie (ni-bli-bí-i) sf niblibii (ni-bli-bíĭ) – gãrnuts friptu di tseatsirã (arivitclju); nibilbii, nibirbii, nibirbilj, bilbici
{ro: năut prăjit}
{fr: pois chiche rôti}
{en: roasted chick pea}
ex: lj-avea adusã niblibii cu stãfidz

§ niblibigi (ni-bli-bi-gí) sm niblibigeadz (ni-bli-bi-gĭádzĭ) – atsel tsi li fridzi sh-li vindi niblibiili (tseatsira friptã); bilbicci
{ro: vânzătorul de năut prăjit}
{fr: marchand de pois chiche rôti}
{en: seller of roasted chick peas}
ex: nãsh di pap-strãpap suntu niblibigeadz

§ niblibigirii/niblibigirie (ni-bli-bi-gi-rí-i) sf niblibigirii (ni-bli-bi-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-frig shi s-vindu niblibiili
{ro: prăvălia unde se vinde năutul prăjit}
{fr: magazin où on vend des “niblibii”}
{en: store where “niblibii” are sold}
ex: mash niblibigirii suntu cãsãbãlu-atsel

§ nibilbii/nibilbie (ni-bil-bí-i) sf nibilbii (ni-bil-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibilbilj (ni-bil-bíljĭŭ) sn nibilbilj (ni-bil-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbii/nibirbie (ni-bir-bí-i) sf nibirbii (ni-bir-bíĭ) – (unã cu niblibii)

§ nibirbilj (ni-bir-bíljĭŭ) sn nibirbilj (ni-bir-bíljĭ) – (unã cu niblibii)

§ bilbici (bil-bícĭŭ) sn bilbici/bilbice (bil-bí-ci) – (unã cu niblibii)
ex: di-iu li-aflash atseali bilbici?; aslanjlji ãlj deadirã bilbici

§ bilbicci (bil-bic-cí) sm bilbicceadz (bil-bic-cĭádzĭ) – (unã cu niblibigi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arivitclju

arivitclju (a-ri-vít-cljĭu) sm arivitclji (a-ri-vít-clji) – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; tseatsiri, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

stãfidã

stãfidã (stã-fí-dã) sf stãfidz (stã-fídzĭ) – gãrnutsã di-auã uscati (tsi s-mãcã goali, i bãgati tu mãcãruri i dultsenj); stãhidã;
(expr:
1: mi fac stãfidã (ca stãfida) = slãghescu, mi usuc, mi stãfidescu;
2: l-hrãnescu stãhidz = l-hrãnescu cu stãfidz, multu ghini, cu tut tsi easti ma bun sh-ma scumpu)
{ro: stafidă}
{fr: raisin sec}
{en: raisin}
ex: puljlu-l bãgarã tu-unã culuvii, shi-l hrãnea mash cu zahari shi stãfidz; auãli s-featsirã stãfidz
(expr: s-uscarã); lj-deadi ndauã stãfidz s-lu mbuneadzã; mãca stãfidz cu niblibii

§ stãhidã (stã-hí-dã) sf stãhidz (stã-hídzĭ) – (unã cu stãfidã)
ex: s-u hrãneshti tut cu stãhidz
(expr: s-u hrãneshti multu ghini)

§ stã-fidescu (stã-fi-dés-cu) (mi) vb IV stãfidii (stã-fi-díĭ), stãfideam (stã-fi-deámŭ), stãfiditã (stã-fi-dí-tã), stãfidiri/stãfidire (stã-fi-dí-ri) – usuc gãrnutsãli di-auã ta s-li fac stãfidz; stãfidusescu;
(expr:
1: (mi) stãfidescu = slãghescu, mi usuc; slãghescu, mi usuc, scot sufri (pi fatsã), mi fac cu sufri ca unã stãfidã; stãfidusescu;
2: l-stãfidescu = l-hrãnescu cu stãfidz, multu ghini, cu tut tsi easti ma bun sh-ma scumpu)
{ro: stafidi}
{fr: sécher (raisins)}
{en: dry (grapes)}
ex: si stãfidi aua pi puljitsã

§ stãfidit (stã-fi-dítŭ) adg stãfiditã (stã-fi-dí-tã), stãfidits (stã-fi-dítsĭ), stãfiditi/stãfidite (stã-fi-dí-ti) – (auã) tsi s-ari uscatã shi s-ari faptã stãfidã; (fructu) tsi s-ari faptã ca unã stãfidã; stãfidusit
{ro: stafidit}
{fr: séché (comme un raisin)}
{en: dried (like a raisin)}

§ stãfidiri/stãfidire (stã-fi-dí-ri) sf stãfidiri (stã-fi-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãrnutsãli di-auã suntu stãfiditi; stãfidusiri
{ro: acţiunea de a (se) stafidi; stafidire}
{fr: action de sécher (comme un raisin)}
{en: action of drying (like a raisin)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tseatsiri/tseatsire

tseatsiri/tseatsire (tseá-tsi-ri) sf fãrã pl – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; arivitclju, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}
ex: tseatsiri friptã; dã-nã un njic sh-las s-hibã sh-cãt nã tseatsiri; nu cama mutrirã Tseatsiri (numa Tseatsiri tu pãrmit) sh-madzãri, ma u-angãnarã cãtsaua

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã