|
|
nhiurat
nhiurat (nhi-u-rátŭ) adg – vedz tu hior
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hiornhiurãtor
nhiurãtor (nhi-u-rã-tórŭ) adg – vedz tu hior
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hioralantu
alantu (a-lán-tu) pr alantã (a-lán-tã), alantsã (a-lán-tsã), alan-ti/alante (a-lán-ti) – atsel tsi easti ma dipãrtat (di un tsi easti ma aproapea); andoilu, lantu
(expr:
1: alantã mãni = mãnea tsi yini dupã mãni; paimãni;
2: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsã-lor, dit paradis sh-dit colasi;
3: mi duc (trag) tu lumea-alantã = lji ncljid ocljilj, mor;
4: escu pi lumea-alantã = (i) am moartã; (ii) dormu ahãndos; (iii) nu nj-escu tu ori;
5: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
6: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
7: cãndu va s-yinã vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
8: l-tornu loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, tu tuti pãrtsãli, tra s-caftu tsiva;
9: lja pri un, dã pri-alantu = cum easti un, easti sh-alantu; doilji, sh-un sh-alantu, suntu unã soi)
{ro: celălalt}
{fr: l’autre}
{en: the other}
ex: di alantã (di-atsea ma dipartea) parti; lja pri un, da pi alantu (andoilu); cum a ayilor alãntor; cu tutã turnarea di-alantã parti
(expr: cu tutã mutrirea bunã) tsi-lj featsi a loclui; loclu di-alantã parti l-turnã
(expr: mutri pristi tut)
§ lantu (lán-tu) pr lantã (lán-tã), lantsã (lán-tsã), lanti/lante (lán-ti) – (unã cu alantu)
crutsi/crutse
crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)
§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti
§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}
§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi
cutreambur1
cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã
§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui
§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi
hior
hior (hi-órŭ) sm hiori (hi-órĭ) – sãntiri (sãmtsãri, duchiri, hir) tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu lj-easti multã arcoari (fricã, vreari, lãngoari, etc.) sh-cari-l fac s-treamburã (s-amurtsascã i si sã mpirushadzã); hiurari, nhiurari, hir, furnits (fig)
{ro: fior}
{fr: frisson, bouffée de fièvre}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, thrill}
ex: lumea fu trunduitã di un hior; hiori (hiri) di fricã
§ hir2 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – (unã cu hior)
ex: hiri, hiri, (hiori, hiori) arãts prit pãltãri; un hir (hior) aratsi nã tricu prit cheptu; hiri-hiri-lj si dutsea prit trup (hiori-hiori ãlj tritsea prit trup, trimbura tut); nj-trec hiri-hiri prit trup; carnea-nj si fãtsea hiri-hiri
§ nhiuredz (nhi-u-rédzŭ) (mi) vb I nhiurai (nhi-u-ráĭ), nhiuram (nhi-u-rámŭ), nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nj-trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, frig, nerăbdare)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: apili si nhiurarã (treamburã); mi nhiurai tu valea-atsea aratsi
§ nhiurat (nhi-u-rátŭ) adg nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurats (nhi-u-rátsĭ), nhiurati/nhiurate (nhi-u-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiurat, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, frig, nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}
ex: strigã el nhiurat
§ nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) sf nhiurãri (nhi-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nhiureadzã i easti nhiurat; hiurari, trihirari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.
lumi/lume
lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor
treambur1
treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu
§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati
§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
trihiredz
trihiredz (tri-hi-rédzŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã di-aspãreari; nj-trec hiori prit trup di fricã; trihir, nhiuredz, hiuredz, aspar, lãhtãrsescu, cutreambur, treambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: nj-si trihirã (nj-si nhiurã) tut truplu
§ trihir (trí-hirŭ) (mi) vb I trihirai (tri-hi-ráĭ), trihiram (tri-hi-rámŭ), trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihira-ri/trihirare (tri-hi-rá-ri) – (unã cu trihiredz)
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu
§ trihirat (tri-hi-rátŭ) adg trihiratã (tri-hi-rá-tã), trihirats (tri-hi-rátsĭ), trihira-ti/trihirate (tri-hi-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã di-aspãreari; tsi-lj trec hiori prit trup di-arcoari; nhiurat, hiurat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, de frig, de nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}
§ trihirari/trihirare (tri-hi-rá-ri) sf trihirãri (tri-hi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva trihireadzã; nhiurari, hiurari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a tremura (de frică, de frig, de nerăbdari); înfiorare, tremurare}
{fr: action de frissoner; de frémir de peur; frissonnement, frémissement de peur}
{en: action of shivering (from cold, fever), of shuddering, of shaking, of being thrilled}
virver
virver (vir-vérŭ) sn virveruri (vir-vé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); vimtu tsi yini di cãtrã Nordu cu-aestã arcoari; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; dzer, dzider, dzeadzir, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, cingrimi, tsingrimi; seavir, seaviri, tseafir, turin, viriu;
(expr:
1: ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor = easti unã arcoari multu mari, di creapã chetsrãli;
2: aduchescu un virver = aduchescu unã dureari mari, ãntsãpãljicoasã)
{ro: ger mare; crivăţ}
{fr: froid glacial; vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: bitter cold; glacial North wind}
ex: arcoari mari, virver; cripa chetrili di dzer shi di virver; dzerlu sh-virverlu ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor; unã arcoari, un virver nã ciulea urecljili; mari virver
(expr: dureari ntsãpãlicoasã) aduchim; aestã nu-i dureari, easti virver!
§ viriu (vi-ríŭ) sm pl(?) – (unã cu virver)
ex: bati viriulu s-ishim s-lom avrã
§ virviredz (vir-vi-rédzŭ) (mi) vb I virviridzai (vir-vi-ri-dzáĭ) shi virvirai (vir-vi-ráĭ), virviridzam (vir-vi-ri-dzámŭ) shi virviram (vir-vi-rámŭ), virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã) shi virviratã (vir-vi-rá-tã), virviridzari/virviridzare (vir-vi-ri-dzá-ri) shi virvirari/virvirare (vir-vi-rá-ri) – treambur (icã-l fac pri cariva s-treamburã) di-arcoari; aduchescu cã-nj trec hiori prit trup (di-arcoari, di fricã, di lãngoari, di dureari, di lãhtarã, etc.); mi cutreambur di-atseali tsi avdu (tsi ved, etc.); nhiuredz, hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, cutremura}
{fr: être secoué par des douleurs aiguës, profondes; être secoué par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: be shaken by sharp pains; shiver (from cold, fever, fright)}
ex: arana mi virvireadzã (mi fatsi s-treambur di dureari); plãndzea, zghilea, s-virviridza (cutrimbura); el s-virviridza fricuit (trimbura, s-cutrimbura di fricã); unã sãrmãnitsã s-virviridza (trimbura tutã) di lãhtarã
§ virviridzat (vir-vi-ri-dzátŭ) adg virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã), virviridzats (vir-vi-ri-dzátsĭ), virviridzati/virviridzate (vir-vi-ri-dzá-ti) – tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); tsi easti faptu si nhiureadzã, s-cutreamburã; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nhiurat, hiurat, vitsãrit, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, cutrimburat, trimburat