(expr: si ncãcea cu caritsido sh-trã itsido); sh-easti cu cãmeasha di la nuna
(expr: easti ageamit); l-tricu prit cãmeashi
(expr: lu nhilje); i di cãili sã-sh bea sh-cãmeasha di pri nãs
(expr: lu-ariseashti bearea sh-fatsi itsido tra s-bea multu, si sã mbeatã)

§ camisolã (ca-mi-só-lã) sf camisoli/camisole (ca-mi-só-li) – cãmeashã muljireascã; cãmeashi ma njicã ca di cãmeasha di-aradã; cãmishitsã, cãmishotã
{ro: cămaşe femeiască, cămăşuţă}
{fr: chemisette de femme, petite chemise}
{en: woman shirt, small shirt}

§ cãmishitsã (cã-mi-shí-tsã) sf cãmishitsã (cã-mi-shí-tsã) – cãmeashi ma njicã ca di cãmeasha di-aradã; cãmishotã, camisolã
{ro: cămăşuţă}
{fr: petite chemise, chemisette}
{en: small shirt}
ex: tsintsi surãritsã, tu-unã cãmishitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã); cãmeasha-nj, cãmi-shitsa-nj, cãtse nj-u arsish mãnitsa-nj!

§ cãmishotã (cã-mi-shĭó-tã) sf cãmishoti/cãmishote (cã-mi-shĭó-ti) – (unã cu cãmishitsã)

{ro: înfia, adopta}
{fr: adopter}
{en: adopt}
ex: shi nhilje (sh-lo ti ficior) nipot-su; u-avea nhiljatã (u-avea loatã ti hilji) di cãndu eara njicã

§ nhiljat (nhi-ljĭátŭ) adg nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhiljats (nhi-ljĭátsĭ), nhiljati/nhiljate (nhi-ljĭá-ti) – tsi easti criscut ca un hilj dealihea cu tuti cã easti di sãndzi xen; loat di (ti) suflit; loat di (ti) fumealji; tricut prit cãmeashi
{ro: înfiat, adoptat}
{fr: adopté}
{en: adopted}

§ nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) sf nhiljeri (nhi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nhiljadzã (lja ti fumealji un njic)
{ro: acţiunea de a înfia, de a adopta; înfiere, adoptare}
{fr: action d’adopter}
{en: action of adopting}

§ dishiljedz (dis-hi-ljĭédzŭ) vb I dishiljai (dis-hi-ljĭáĭ), dishiljam (dis-hi-ljĭámŭ), dishiljatã (dis-hi-ljĭá-tã), dishiljari/dishiljare (dis-hi-ljĭá-ri) [bãgats oarã cã tu-aestu verbu (shi dirivatili-a lui) aflãm unã exceptsii tu scriari: gramatili “sh” s-avdu ca dauã bots ahoryea “s” shi “h”, tu dauã silabi ahoryea: (i) boatsea “s” tu silaba “dis” shi boatsea “h” tu silaba “hi”] – lu-arnisescu shi nu voi s-avdu di hilj-nju; lu scosh hilj-nju (fumealja-nj) dit dyeata (diatihia) a mea shi avearea (clirunumia, mirazea) u-alas la alt cariva, nu a lui
{ro: dezmoşteni}
{fr: déshériter}
{en: disinherit}
ex: lu-avea dishiljatã prota, sh-deapoea, nãpoi sã puitirã (mbunarã), tatã cu hilj

§ dishiljat2 (dis-hi-ljĭátŭ) adg dishiljatã (dis-hi-ljĭá-tã), dishiljats (dis-hi-ljĭátsĭ), dishilja-ti/dishiljate (dis-hi-ljĭá-ti) – tsi easti criscut ca un hilj dealihea cu tuti cã easti di sãndzi xen; loat di suflit; loat di fumealji; tricut prit cãmeashi
{ro: înfiat, dezmoştenit}
{fr: déshérité}
{en: disinherited}

§ dishiljari2/dishiljare (dis-hi-ljĭá-ri) sf dishiljeri (dis-hi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti dishiljat
{ro: acţiunea de a desmoşteni; dezmoştenire}
{fr: action de déshériter}
{en: action of disinheriting}

30: suflit foc, suflit bãrbat, frati-nju s-mãcã cãcat = zbor tsi yini di-aclo cã, dupã tsi s-mãritã unã featã, frati sh-soi ma di-aproapea lj-easti mash bãrbatlu;
31: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha, muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
32: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu)
{ro: suflet, spirit, viaţă, respiraţie, persoană}
{fr: âme, esprit, vie, respiration; homme, personne}
{en: soul, spirit, life, breath, man, person}
ex: suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angu-citoari: cãlãretslu); metsi cã suflit nu ari, poartã sufliti pi-amari (angucitoari: cãravea); suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); cara s-nicã tãmbarea, u deadi trã suflitlu a tatã-sui; tr-al Custandini suflit; him patru sufliti (fig: patru oaminj); multi sufliti (fig: multsã oaminj) chirurã; ficior ti suflit s-nu ljai
(expr: s-nu nhiljedz ficior tsi nu-i di-a tãu, tra s-lu creshti); sh-featsirã ti suflit di vinjirã s-lu-alãxeascã; sã-lj da trã suflit
(expr: sã-lj da pumean, sã-lj facã trisayi, sã-lj facã arãdzli); vinji tu-un suflit
(expr: agonja dinãoarã, pãnã s-lja anasa); fuga acasã tu-un suflit
(expr: unãshunã, tu-unã anasã); tu-un suflit
(expr: tu-unã anasã, unãshunã) ãlj loai dzua; suflit di om nu s-afla aclo
(expr: aclo, nu-avea vãrnu, nu-avea urmã di om); acãtsã s-plãngã, sã sh-adunã suflitlu
(expr: s-suschirã, s-isihãseascã); plãmtã, sh-adunã suflitlu
(expr: uhteadzã, isihãseashti); tra s-nu nji ncarcu suflitlu
(expr: tra s-nu fac amãrtii); pãnã lj-inshi suflitlu
(expr: pãnã muri) fu cu zborlu n gurã; nu putea si sh-tragã suflitlu (s-adilji, s-lja anasã); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri)

§ stuhico (stu-hi-có) sm stuhicadz (stu-hi-cádzĭ) – (unã cu suflit)

§ suflitami/suflitame (su-fli-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj, dunjai, lumi
{ro: mulţime de oameni}
{fr: nombres d’hommes}
{en: number of people}
ex: di-ahãtã suflitami (dunjai multã) nu-armasi un s-nu s-ducã acasã

§ nsuflitsedz (nsu-fli-tsédzŭ) (mi) vb I nsuflitsai (nsu-fli-tsáĭ), nsuflitsam (nsu-fli-tsámŭ), nsuflitsatã (nsu-fli-tsá-tã), nsuflitsari/nsuflitsare (nsu-fli-tsá-ri) – dau banã (suflit) a unui lucru; nyedz (di iu earam ca mortu); ljau puteari; mi mprustedz
{ro: însufleţi, învigora}
{fr: animer, fortifier}
{en: animate, invigorate}
ex: nu pistipsescu si si nsuflitseadzã florli-aesti (si nyeadzã di iu suntu ca uscati); mizia si nsuflitsã niheamã (si mprustã, lo niheamã puteari)

§ nsuflitsat (nsu-fli-tsátŭ) adg nsuflitsatã (nsu-fli-tsá-tã), nsuflitsats (nsu-fli-tsátsĭ), nsuflitsati/nsuflitsate (nsu-fli-tsá-ti) – tsi s-featsi ca yiu (di iu eara ca mortu); tsi ari loatã niheamã puteari; tsi s-ari mprustatã
{ro: însufleţit, învigorat}
{fr: animé, fortifié}
{en: animated, invigo-rated}
ex: cama nsuflitsat lu-aflai astã searã

§ nsuflitsari/nsu-flitsare (nsu-fli-tsá-ri) sf nsuflitsãri (nsu-fli-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva si nsuflitseadzã
{ro: acţiunea de a însufleţi, de a învigora; însufleţire, învigorare}
{fr: action d’animer, de fortifier}
{en: action of animating, of invigorating}

§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat
{ro: trecut, traversat, circulat}
{fr: passé, traversé, circulé; âgé, vieux}
{en: passed, gone across; old}
ex: tricutã-i ficiureatsa; u lo trã nveastã shi tuti tricutili (atseali tsi s-featsirã aoa sh-un chiro) s-agãrshirã; easti om tricut tu ilichii (aush); s-fure cã ntribai vãr cama tricut (cama aush); tricut prit tsir sh-prit sitã; plãngul shi suschirãrli tricuti, dimãndã s-lji ndreagã calu s-easã ninga nãoarã n pãduri

§ treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) sf treatsiri (treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva treatsi; strãbatiri, stribatiri, dutseari, urdinari, antritseari, ãntritseari, ntritseari, vindicari
{ro: acţiunea de a trece, de a traversa, de a circula; trecere, traversare, circulare}
{fr: action de passer, de traverser, de circuler}
{en: action of passing, of going across}
ex: ma multã treatsiri (cãftari) ari tseara

§ tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) sf tritseri (tri-tsérĭ) – (unã cu treatsiri)
ex: trã tritseari oara
(expr: tra s-nã njirãm mash, tra s-curã oara); unã tritseari (dutseari) dinaparti di-amari; di zorea a tritseariljei (a dutseariljei); trã tritsearea oarã
(expr: tra s-nã njirãm)

§ nitricut (ni-tri-cútŭ) adg nitricutã (ni-tri-cú-tã), nitricuts (ni-tri-cútsĭ), nitricuti/nitricute (ni-tri-cú-ti) – tsi nu easti tricut
{ro: netrecut; neîntrecut; etc.}
{fr: qui n’a pas passé; qui n’est pas surpassé; etc.}
{en: who is not passed; who is not passed over; etc.}
ex: nitricutã (ninti ca s-treacã) siptãmãna; nica nitricut ghini shi feata njicã-a amirãlui aminã merlu sh-lu-agudi n cap

§ nitreatsiri/nitreatsire (ni-treá-tsi-ri) sf nitreatsiri (ni-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu treatsi, icã nu lu-astreatsi
{ro: acţiunea de a nu trece; etc.}
{fr: action de ne pas passer, de ne pas surpasser; etc.}
{en: action of not passing; of not passing over; etc.}

§ nitritseari/nitritseari (ni-tri-tseá-ri) sf nitritseri (ni-tri-tsérĭ) – (unã cu nitreatsiri)

§ tricut2 (tri-cútŭ) sn tricuturi (tri-cú-turĭ) – chirolu sh-tihisirli di-aoa sh-un chiro
{ro: trecut}
{fr: passé}
{en: past}
ex: cari cãrteashti tora tricutlu (atseali tsi s-au faptã aoa sh-un chiro) a sculiiljei armãneascã?

§ tricãtor (tri-cã-tórŭ) adg tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri), tricãtori (tri-cã-tórĭ), tricãtoari/tricãtoare (tri-cã-tŭá-ri) –
1: (om) tsi treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta multu chiro); tsi easti mash ãn treatsitã prit un loc; dyeavat, cãlitor;
2: tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; ntreatsit, ãntreatsit, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}
ex: vãr xen, vãr tricãtor (un tsi treatsi pri-aoa, tsi nu u-ari tu minti si sta)

§ treacã (treá-cã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-treatsi iuva; trec, treatsitã, treatsiri, tritseari, cãftari, aduchiri, banã
{ro: trecere; armonie; viaţă}
{fr: action de passer; cours; accord, harmonie, vie}
{en: action of passing, passing; harmony, life}
ex: dupã treaca (tritsearea) a treilor dzãli; nu au treacã (nu-s buni, nu-s cãftati) tora n lumi; nu sh-avea treacã dip (nu bãna dip ghini); e, tri treacã fu (ashi fu tra s-hibã, si s-facã) sh-aestã; araftsãlj avea mari treacã (avea mari cãftari, eara multu cãftats); iu-i treacã (aduchiri) sh-minti, tuti s-duc trãninti; s-ai ãn casã bunã treacã (bunã tritseari, banã bunã); treacã (bana din casã, tritsearea, aduchirea) lj-eara bunã; tsi treacã fats (tsi banã duts) cu soacra?; ãn casã nu-avea treacã (banã, aduchiri) bunã; treaca (bana) din casã nu s-aspuni di lai sh-di corbã; nu-ari treacã (nu bãneadzã ghini, nu s-aduchescu) cu bãrbat-su; avea nsimnatã orli a treacãljei (a tritseariljei) a lui

§ treatsitã (treá-tsi-tã) sf fãrã pl – (unã cu treacã)

§ trec2 (trécŭ) sm fãrã pl – (unã cu treacã)
ex: tsi trec ari n casã; iu nu-i minti sh-trec (banã bunã, aduchiri), chirdãciuni sh-nec

§ treacãt (treá-cãtŭ) sm pl(?) – vindicari, tritseari, treatsiri
{ro: vindecare}
{fr: re-mède, guérison}
{en: healing}
ex: un dor tsi treacãt (vindicari, tritseari) nu-ari

§ ntreatsit (ntreá-tsitŭ) adg, adv ntreatsitã (ntreá-tsi-tã), ntreatsits (ntreá-tsitsĭ), ntreatsiti/ntreatsite (ntreá-tsi-ti) – tsi treatsi agonja sh-nu tsãni multu chiro; tsi easti mash ãn treacã (ãntreatsitã) prit un loc; ãntreatsitã, tricãtor, dyeavat, pirastica
{ro: trecător, temporar}
{fr: passager, temporaire}
{en: shortlived, temporary}

§ ntreatsitã (ntreá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: cu ntreatsitã s-lji hibã, tuti cãti li pãtsã s-agãrshescu

§ ãntreatsitã (ãn-treá-tsi-tã) adg, adv invar – (unã cu ntreatsit)
ex: ãntreatsitã s-hibã (s-nu ti tsãnã multu chiro) niputearea!