DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

gardu

gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)

§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã

§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}

§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}

§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mardzini/mardzine

mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)

§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)

§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea

§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãracã

tãracã (tã-ra-cã) sf tãrãts (tã-rắtsĭ) – gardu di scãnduri faptu di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; gardu, ngãrditurã, ploc
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
ex: surparã tãrãtsli (gardurli) di la gãrdinã; tãrãts di pitrãyi nã dispartu casili; va s-penurã tãrãtsli cã ahiurhirã s-cadã pitrãyili

§ ntãrac (ntã-rácŭ) vb I ntãrãcai (ntã-rã-cáĭ), ntãrãcam (ntã-rã-cámŭ), ntãrãcatã (ntã-rã-cá-tã), ntãrãca-ri/ntãrãcare (ntã-rã-cá-ri) – analtsu unã tãracã (un gardu di scãnduri) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-unã tãracã un loc; ngãrdedz, ngãrdescu
{ro: împrejmui cu uluci}
{fr: clôturer}
{en: fence in}
ex: cãndu mi turnai avea ntãrãcatã (ngãrditã) casa

§ ntãrãcat (ntã-rã-cátŭ) adg ntãrãcatã (ntã-rã-cá-tã), ntãrãcats (ntã-rã-cátsĭ), ntãrãcati/ntãrãcate (ntã-rã-cá-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ngãrdat, ngãrdit
{ro: împrejmuit cu uluci}
{fr: clôturé}
{en: fenced in}
ex: casa ntãrãcatã (ngãrditã) eara nica mproastã

§ ntãrãcari/ntãrãcare (ntã-rã-cá-ri) sf ntãrãcãri (ntã-rã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ntãracã un loc; ngãrdari, ngãrdiri
{ro: acţiunea de a împrejmui cu uluci; împrejmuire}
{fr: action de clôturer}
{en: action of fencing in}
ex: hãrgi multsã pãradz cu ntãrãcarea (ngãrdirea) a gãrdinãljei

§ distãrac (dis-tã-rácŭ) vb I distãrãcai (dis-tã-rã-cáĭ), distãrãcam (dis-tã-rã-cámŭ), distãrãcatã (dis-tã-rã-cá-tã), distãrãcari/distãrãcare (dis-tã-rã-cá-ri) – dau di padi (aspargu) unã tãracã (di scãnduri) anãltsatã deavãrliga-a unui loc (avlii, grãdinã, etc.); dizgãrdescu
{ro: dezgrădi}
{fr: déclore, enlever la clôture}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn