DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãstoacã2

arãstoacã2 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: s-lj-astalj tu arãstoacã (bugazi, sudã, dirveni)

§ arustoacã2 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bugazi/bugaze

bugazi/bugaze (bu-ghá-zi) sf bugãzi (bu-ghắzĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã; arãstoacã, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: bugazea-atsea njica di Shacishti easti ma fricoasã di-atsea marea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coacã2

coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmãturã1

curmãturã1 (cur-mã-tú-rã) sf curmãturi (cur-mã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; shilãturã tsi talji schinãratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, coacã, dirveni, arãstoacã, bugazi
{ro: curmătură}
{fr: tournant, coude}
{en: bend (of mountain), pass between mountains}
ex: noi aveam discãrcatã tu curmãturã (arãstoacã, bugazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dirveni/dirvene

dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi

§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)

§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji

§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngustu2

ngustu2 (ngús-tu) adg ngustã (ngús-tã), ngushtsã (ngúsh-tsã), ngusti/nguste (ngús-ti) – tsi ari unã lãrdzimi multu ma njicã di cãt lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti strimtu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; angustu, strimtu, strãmtu, stres, suptsãri
{ro: îngust}
{fr: étroit}
{en: narrow}
ex: udaea eara njicã shi ngustã di mizi puteai s-ti-anvãrteshti; nj-feci stranjili ngusti (strimti); fustanea lj-easti ngustã (strimtã); pãputsãli-nj suntu ngusti (strimti); traplu eara ngustu (valea eara strimtã)

§ angustu2 (an-gús-tu) adg angustã (an-gús-tã), angushtsã (an-gúsh-tsã), angus-ti/anguste (an-gús-ti) – (unã cu ngustu2)

§ ngusteatsã (ngus-teá-tsã) sf ngustets (ngus-tétsĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã angustu (strimtu);
2: vali strimtã shi lungã (multi ori cu mãrdzinj arãpoasi); loc strimtu, ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã di-unã parti sh-di-alantã; ngustimi, angusteatsã, angustimi, strimturã, strãmturã; arãstoacã, bugazi, sudã, dirveni, dãrveni; (fig: angusteatsã = catastisea (strimtura) tu cari s-aflã cariva tsi easti tu mari ananghi)
{ro: îngustime}
{fr: étroitesse; défilé}
{en: narrowness; gorge, mountain pass}

§ ngustimi/ngustime (ngus-tí-mi) sf ngustinj (ngus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: di ngustimea-a cãrariljei, mizi putea s-imnã doi inshi; cu casili aesti him tu ngustimi (fig: strimturã); mi-aflã tu ngustimi (fig: strimturã), nu pot s-lji tornu zborlu; tu mari ngustimi agiumsirã

§ angusteatsã (an-gus-teá-tsã) sf angustets (an-gus-tétsĭ) – (unã cu ngusteatsã)
ex: trets prit angusteatsa (strimtura) a arãului; angusteatsã (strimtura) di dirveni; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã (fig: strimturã, cãndu ai ananghi)

§ angustimi/angustime (an-gus-tí-mi) sf angustinj (an-gus-tínjĭ) – (unã cu ngusteatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oaspi/oaspe

oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi

§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)

§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilãturã

shilãturã (shi-lã-tú-rã) sf shilãturi (shi-lã-túrĭ) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; cali (cãrari) tsi treatsi (dishcljidzãturã tsi s-fatsi) namisa di doi muntsã; shulãtureauã, curmãturã, strimturã, strãmturã, angusteatsã, arãstoacã, bugazi, coacã
{ro: curmătură; potecă între doi munţi, trecătoare}
{fr: courbure en bas dans la crête d’une montagne; passage entre deux montagnes}
{en: bend downwards in a mountain ridge; narrow passage between two mountains}
ex: cãnd serli-angan tu shilãturi shi sãrmu-a mea cupii

§ shulãtureauã (shĭu-lã-tu-reá-uã) sf shulãturei (shĭu-lã-tu-réĭ) – (unã cu shilãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã