DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angusã

angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)

§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}

§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm

§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)

§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã

§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)

§ angusedz (an-gu-sédzŭ) (mi) vb I angusai (an-gu-sáĭ), angusam (an-gu-sámŭ), angusatã (an-gu-sá-tã), angusari/angusare (an-gu-sá-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti shi-nj yini greatsã; mãc multu sh-mizi pot s-adilj di cãt am mãcatã; mãc di primansus sh-nu mata pot s-mãc altã; mi satur di mãcari; nj-yini greatsã (angusã); ngusedz, angusescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, prãstãnescu, pristãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culãchii/culãchie

culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}

§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu

§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}

§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}

§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: linguşitor}
{fr: flatteur, adulateur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ngusit (dãn-gu-sítŭ) adg ngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marghiol

marghiol (mar-ghĭólŭ) adg marghioalã (mar-ghĭŭá-lã), mar-ghiolj (mar-ghĭóljĭ), marghioali/marghioale (mar-ghĭŭá-li) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu; maryiol, culãchipsitor, calpuzan, colac, tãrtor, arãditor, alãvdãtor, cumalindru, shiret, ponir, pispu, mãlãgar
{ro: linguşitor, şarlatan}
{fr: flatteur, séduisant, adulateur, filou, mariol, trompeur, charlatan}
{en: flatterer, deceitful, swindler, rascal, charlatan}
ex: tsi marghioalã (culãchipsitoari) sh-easti!

§ maryiol (mar-yĭólŭ) adg maryioalã (mar-yĭŭá-lã), maryiolj (mar-yĭóljĭ), maryioali/maryioale (mar-yĭŭá-li) – (unã cu marghiol)
ex: astãndzã hari la maryioali (poniri, mãlãgari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mplin

mplin (mplín) adg mplinã (mplí-nã), mplinj (mplínjĭ), mplini/mpline (mplí-ni) – tsi easti umplut pãnã la gurã (di nu mata ncapi si s-bagã sh-altu tsiva); tsi easti ntreg shi fãrã guvi; plin, ãmplin, umplut, dãngusit, durdursit, surusit;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã ca unã aroatã, farã pãrtsã ascumti di-aumbra-a loclui;
2: tufechea mplinã = tufechea ncãrcatã cu gãgoashi;
3: dzuã mplinã = ntreaga dzuã;
4: zboarã mplini = zboarã salami, dealihea, fãrã minciunj;
5: easti mplin di paradz, lãschi, pirifanji, harauã, etc. = ari multsã paradz, easti murdar, cu multi lãschi pri el, multu pirifan, multu hãrsit, etc.)
{ro: plin}
{fr: plein}
{en: full}
ex: tastru tut mplin (umplut) cu flurii; nj-deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; mplin di harauã, ãlj chicã cioara shi nchiseashti sã s-toarnã acasã; trei dzãli mplini
(expr: ntredz) lj-u dzãsi amirãlu aoa; si-lj treacã sh-aestu dor, s-moarã cu inima mplinã
(expr: multu hãrsit, ifhãrãstisit); s-adrã un munti mplin di schinj, di pãljuri; avinãtorlji cu tufechili mplini
(expr: ncãrcati cu curshunj) dupã avinatic; cu inima mplinã di harauã
(expr: hãrsitã multu) di zboarãli buni tsi li-avea zburãtã tatãl; arsari luna mplinã
(expr: ca unã aroatã); greshti mpline
(expr: zboarã salami, dealihea), muljare?; pishtoali si-nj li portu mplini
(expr: ncãrcati)

§ ãmplin (ãm-plín) adg ãmplinã (ãm-plí-nã), ãmplinj (ãm-plínjĭ), ãmplini/ãmpline (ãm-plí-ni) – (unã cu mplin)

§ plin (plín) adg plinã (plí-nã), plinj (plínjĭ), plini/pline (plí-ni) – (unã cu mplin)
ex: suntu plini hãmbãrli di yiptu shi misur

§ mplinescu (mpli-nés-cu) (mi) vb IV mplinii (mpli-níĭ), mplineam (mpli-neámŭ), mplinitã (mpli-ní-tã), mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) – l-fac un lucru tra s-hibã mplin; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; umplu un lucru; burescu, mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, axescu
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir}
{en: finish, complete}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pangu

pangu (pán-gu) sm pandzi (pán-dzi) – turlii di insecti (yets, rimi) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; paingu, paeangu, maramangã, merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã; (fig:
1: pangu = pãndzã faptã di pangu, pãndzinã; expr:
2: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}
ex: taha pangul (maramanga) easti suflitlu-a vãrnui; s-umplu casa di pandzi; pangul fatsi pãndzã; tsã si pãrea, cã nu-i di mãnã, ma pãndzã di pangu; nã fustani minutã ca pãndza di pangu; lja pangul (fig: pãndzina) atsel dit chioshi; hãirea-a pamgului s-ai
(expr: s-nu prucupseshti); vidzu hãirea-a pangului
(expr: nu prucupsi)

§ paingu (pá-in-gu) sm paindzi (pá-in-dzi) – (unã cu pangu)

§ paeangu (pá-ĭan-gu) sm paeandzi (pá-ĭan-dzi) – (unã cu pangu)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu; canã;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi di tãvani aspindzurã unã pãndzinã (canã)

§ pãnjisescu2 (pã-nji-sés-cu) vb IV pãnjisii (pã-nji-síĭ), pãnjiseam (pã-nji-seámŭ), pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisi-ri/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) – nu para ved ghini cã ocljilj nj-acãtsarã ca unã soi di pãndzinã dininti; ved ca prit unã negurã; nji sã zãvunsescu ocljilj ca di-unã pãndzinã; pãngusescu
{ro: împăienjeni (ochii)}
{fr: voiler les yeux}
{en: grow hazy (eyes)}
ex: nj-si pãnjisirã ocljilj; tsã-l pãnjisea (tsã loa videarea, ti urghea), di nyilciri tsi-lj fãtsea fatsa

§ pãnjisit2 (pã-nji-sítŭ) adg pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisits (pã-nji-sítsĭ), pãnjisiti/pãnjisite (pã-nji-sí-ti) – tsi veadi ca prit unã negurã cã ocljilj lj-acãtsarã ca unã pãndzinã dininti; pãngusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn