DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurtsãscu

amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã

§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)

§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}

§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui

§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)

§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãcãrusescu

cãcãrusescu (cã-cã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãcãrusii (cã-cã-ru-síĭ), cãcãruseam (cã-cã-ru-seámŭ), cãcãrusitã (cã-cã-ru-sí-tã), cãcãrusi-ri/cãcãrusire (cã-cã-ru-sí-ri) – nj-easti multã arcoari; treambur (ngljets, amurtsãscu) di-ahãtã arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdzã di-arcoari; ngljets, dzeadzir, ngucinedz
{ro: degera}
{fr: geler}
{en: freeze}
ex:

§ cãcãrusit (cã-cã-ru-sítŭ) adg cãcãrusitã (cã-cã-ru-sí-tã), cãcãrusits (cã-cã-ru-sítsĭ), cãcãrusiti/cãcãrusite (cã-cã-ru-sí-ti) – tsi tradzi multã arcoari; tsi ari ngljitsatã di-arcoari; ngljitsat, dzidzirat, ngucinat
{ro: degerat}
{fr: gelé}
{en: frozen}

§ cãcãrusiri/cãcãrusire (cã-cã-ru-sí-ri) sf cãcãrusiri (cã-cã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãcãruseashti; ngljitsari, dzidzirari, ngucinari
{ro: acţiunea de a degera; degerare}
{fr: action de geler}
{en: action of freezing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

corcan

corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzer

dzer (dzérŭ) sn dzeruri (dzé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, arcoari psof); dzider, dzeadzir, virver, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, tsicnã, cingrimi, tsingrimi
{ro: ger}
{fr: froid glacial, froid noir}
{en: bitter cold}
ex: dzer (arcoari mari) easti afoarã

§ dzidzer (dzi-dzérŭ) sn dzidzeruri (dzi-dzé-rurĭ) – (unã cu dzer)
ex: cãndu dãdea neauã shi eara dzidzer (tsingrimi)

§ dzeadzir1 (dzeá-dzirŭ) sm fãrã pl – (unã cu dzer)
ex: eara arcoari, dzeadzir (tsingrimi, virver) mari; cã-i dzeadzir, earnã greauã; azã fatsi mari dzeadzir

§ dzeadzir2 (dzeá-dzirŭ) vb I dzidzirai (dzi-dzi-ráĭ), dzidziram (dzi-dzi-rámŭ), dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) – nj-easti multã arcoari; treambur (ngljets, amurtsãscu) di-ahãtã arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdzã di-arcoari; ngljets, cãcãrusescu, ngucinedz
{ro: degera}
{fr: geler}
{en: freeze}
ex: cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush, cã earna dzidzi-rai di-arcoari; ca s-dzidzirãm di-arcoari; las s-dzidzira di-arcoari; dzidzirãm pi cali cã nu earam ghini nviscuts; n cireap apres shidea, ma dzidzira dipriunã

§ dzidzirat (dzi-dzi-rátŭ) adg dzidziratã (dzi-dzi-rá-tã), dzidzirats (dzi-dzi-rátsĭ), dzidzira-ti/dzidzirate (dzi-dzi-rá-ti) – tsi tradzi multã arcoari; tsi ari ngljitsatã di-arcoari; ngljitsat, cãcãrusit, ngucinat
{ro: degerat}
{fr: gelé}
{en: frozen}
ex: earam dzidzirats (ngljitsats di-arcoari) cãndu agiumsim n casã; nj-dzidzirarã (ngljitsarã) mãnjli

§ dzidzira-ri/dzidzirare (dzi-dzi-rá-ri) sf dzidzirãri (dzi-dzi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeadzirã; ngljitsari, cãcãrusiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a degera; degerare}
{fr: action de geler}
{en: action of freezing}

§ dzidziros (dzi-dzi-rósŭ) adg dzidziroasã (dzi-dzi-rŭá-sã), dzidzirosh (dzi-dzi-róshĭ), dzidziroasi/dzidziroase (dzi-dzi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi lu-arcureadzã multu pri om shi-l fatsi s-dzeadzirã; virviros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljets

gljets (gljĭétsŭ) sn gljatsã (gljĭá-tsã) – apã tsi s-fatsi vãrtoasã ca cheatra cãndu da di multã arcoari; ntindiri mari di loc anvilitã di apã ngljitsatã; gljatsã; (fig:
1: gljets = arãtsimi multu mari, ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.;
2: expr: gljets (di fricã, tu inimã) = hior aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu s-aspari multu)
{ro: ghiaţă, îngheţ}
{fr: glace, gelée}
{en: ice, frost}
ex: easti aratsi ca gljetslu; archiushurã pi gljets sh-cãdzu; tuchi tutã neaua, tut gljetslu di stri fatsa-a loclui; scoasi di sum nãsi trei bucãts di gljets; cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti; easti gljets (fig: multã arcoari) nafoarã; apa easti gljets (fig: multu-aratsi); veadi gljets marmar pri la mori; mi treatsi gljets
(expr: hiori arãts) di fricã; gljets
(expr: hior aratsi) ãnj tricu prit inimã; cu gljetslu
(expr: cu hiorlu aratsi) tu inimã, s-culcã sum un arburi shi necã adiljatlu nu sh-loa di fricã

§ gljatsã (gljĭá-tsã) sf gljetsuri (gljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: divarligalui di casã sta tseri aspindzurati (angucitoari: gljatsa); easti aratsi, gljatsã (fig: multu aratsi, dzer, dzeadzir)

§ ngljets1 (ngljĭétsŭ) sn ngljetsuri (ngljĭé-tsurĭ) – (unã cu gljets)
ex: nu s-ari vidzutã di multu chiro ahtari ngljets (dzer); nu putea s-imnã calu di ngljets cã arãchiushura

§ ngljets2 (ngljĭétsŭ) vb I ngljitsai (nglji-tsáĭ), ngljitsam (nglji-tsámŭ), ngljitsatã (nglji-tsá-tã), ngljitsari/ngljitsare (nglji-tsá-ri) – (apa) tsi s-fatsi gljatsã di multã arcoari; ãngljets, dzidziredz, ngucinedz, cãcãrusescu;
(expr: ngljets di-arcoari, lãhtarã, fricã = aduchescu multã arcoari (fricã, lãhtari) di canda-nj si fatsi gljatsã carnea sh-sãndzili dit mini sh-nu pot s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.)
{ro: îngheţa, congela}
{fr: glacer, geler}
{en: freeze}
ex: cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj nari; ngljitsãm di-arcoari pi cali; avea ngljitsatã mortul cãndu-agiumsi; ngljatsã inima-nj troarã
(expr: aduchescu multã-arcoari di parcã nji ngljatsã inima n cheptu); ngljitsarã tuti apili shi s-prifeatsirã bizbilji di gljets; dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor; mi aspãreai, di ngljitsai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngordu

ngordu (ngór-du) adg ngordã (ngór-dã), ngordzã (ngór-dzã), ngordi/ngorde (ngór-di) – tsi s-featsi corcan icã ari amurtsãtã (di-arcoari); corcan, cotsã, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid)}
{en: stiffened (because of cold)}
ex: ngordi (arãts, amurtsãti) lj-suntu cicioarli; easti frig n casã ngordu (tsi ts-amurtsashti truplu ntreg)

§ ngurdescu (ngur-dés-cu) vb IV ngurdii (ngur-díĭ), ngurdeam (ngur-deámŭ), ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) – mi fac corcan (ngljets, ngucinedz) di-arcoari; cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga; ngucinedz, ãngu-cinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ngljets, nturusescu, ndirusescu; amurtsãscu, amurtu; ndãrsescu, andrãlãsescu
{ro: înţepeni, amorţi, ameţi}
{fr: raidir, engourdir, étourdir}
{en: stiffen, grow numb, get dizzy}
ex: nji ngurdirã (nji ngucinarã, nj-amurtsãrã) cicioarli di friglu tsi eara n bisearicã; ngurdish (ngljitsash, ngucinash) di-arcoari; lu ngurdii (l-feci sã-lj yinã-andralã) cãndu lj-astrapshu pisti cap cu lemnul

§ ngurdit (ngur-dítŭ) adg ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdits (ngur-dítsĭ), ngurditi/ngur-dite (ngur-dí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; tsi lj-ari vinjitã andralã; ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat, ndãrsit, andrãlãsit
{ro: înţepenit, amorţit, ameţit}
{fr: raidi, engourdi, étourdi}
{en: stiffened, grown numb, who got dizzy}
ex: bratsãli-lj suntu ngurditi (amurtsãti)

§ ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) sf ngurdiri (ngur-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngurdeashti; ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ngljitsari, nturusiri, ndirusiri; amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi, de a ameţi; înţepenire, amorţire, ameţire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngucinedz

ngucinedz (ngu-ci-nédzŭ) vb I ngucinai (ngu-ci-náĭ), ngucinam (ngu-ci-námŭ), ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) – mi fac corcan (ngljets, amurtsãscu) di-arcoari; treambur (adar, talj, fac, etc. guvojdzã) di-arcoari; ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets, dzidziredz, cãcãrusescu, nturusescu, ndirusescu
{ro: înţepeni, tremura (de frig)}
{fr: raidir, grelotter (à cause du froid)}
{en: stiffen, shake (because of cold}
ex: ngucinai (ngljitsai di-arcoari) aestã noapti; cãdzu, dusi, ngucini (s-featsi corcan di-arcoari)

§ ngucinat (ngu-ci-nátŭ) adg ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinats (ngu-ci-nátsĭ), ngucinati/ngucinate (ngu-ci-ná-ti) – tsi s-featsi corcan di-arcoari; tsi treamburã, amurtsashti i ngljatsã di-arcoari; ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, dzidzirat, cãcãrusit, nturusit, ndirusit
{ro: înţepenit, care tremură (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid); qui grelotte}
{en: stiffened, shaken (because of cold)}

§ ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) sf ngucinãri (ngu-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljatsã i treamburã di-arcoari; ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, dzidzirari, cãcãrusiri, nturusiri, ndirusiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a tremura (de frig); înţepenire}
{fr: action de raidir, de grelotter (à cause du froid)}
{en: action of stiffening, of shaking (because of cold)}

§ ãngucinedz (ãn-gu-ci-nédzŭ) vb I ãngucinai (ãn-gu-ci-náĭ), ãngucinam (ãn-gu-ci-námŭ), ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãn-gucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) – (unã cu ngucinedz)
ex: aclo, dupã ushi, ãngucinãm (ngljitsãm, amurtsãm di-arcoari; tu scriarea-a noastrã: dupã ushi, ngucinãm) pãnã tu hãryii

§ ãngu-cinat (ãn-gu-ci-nátŭ) adg ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãngucinats (ãn-gu-ci-nátsĭ), ãngucinati/ãngucinate (ãn-gu-ci-ná-ti) – (unã cu ngucinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nturusescu

nturusescu (ntu-ru-sés-cu) (mi) vb IV nturusii (ntu-ru-síĭ), nturuseam (ntu-ru-seámŭ), nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusiri/ntu-rusire (ntu-ru-sí-ri) – mi fac corcan di-arcoari (ngljets, ngucinedz); cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); ndirusescu, ngucinedz, ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets; amurtsãscu, amurtu
{ro: înţepeni, amorţi}
{fr: raidir, engourdir}
{en: stiffen, grow numb}
ex: li nturusirã cordzãli; si nturuseashti ca herlu; tsi si nturuseashti ashi cãndu-lj greshti

§ nturusit (ntu-ru-sítŭ) adg nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusits (ntu-ru-sítsĭ), nturusiti/nturusite (ntu-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; ndirusit, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit, amorţit}
{fr: raidi, engourdi}
{en: stiffened, grown numb}
ex: munti nturusit (ngucinat) di etã; bratsãli, cicioarli eara nturusiti (amurtsãti)

§ nturusiri/nturusire (ntu-ru-sí-ri) sf nturusiri (ntu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturuseashti; ndirusiri, ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi; înţepenire, amorţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir}
{en: action of stiffening, of growing numb}

§ ndirusescu (ndi-ru-sés-cu) (mi) vb IV ndirusii (ndi-ru-síĭ), ndiruseam (ndi-ru-seámŭ), ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) – (unã cu nturu-sescu)

§ ndirusit (ndi-ru-sítŭ) adg ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusits (ndi-ru-sítsĭ), ndirusiti/ndirusite (ndi-ru-sí-ti) – (unã cu nturusit)

§ ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) sf ndirusiri (ndi-ru-sírĭ) – (unã cu nturusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã