DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroz1

aroz1 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); cal, bãtãturã
{ro: bătătură}
{fr: durillon}
{en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of foot)}
ex: ai aroazi (bãtãturi, calusuri) la mãnj

§ roz1 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avrãhnjisescu

avrãhnjisescu (a-vrãh-nji-sés-cu) vb IV avrãhnjisii (a-vrãh-nji-síĭ), avrãhnjiseam (a-vrãh-nji-seámŭ), avrãhnjisitã (a-vrãh-nji-sí-tã), avrãhnjisiri/avrãhnjisire (a-vrãh-nji-sí-ri) – nji sã ngroashi (nj-slãgheashti, nj-cher) boatsea dupã unã arãtsimi (sirmii); vrãhnjisescu, vrãhãsescu
{ro: răguşi}
{fr: s’enrouer}
{en: get hoarse}
ex: lailji corghi-avrãhnjisirã; avrãhnjisii (nji si ngrushe boatsea) di-arcoari

§ avrãhnjisit (a-vrãh-nji-sítŭ) adg avrãhnjisitã (a-vrãh-nji-sí-tã), avrãhnjisits (a-vrãh-nji-sítsĭ), avrãhnjisiti/avrãhnjisite (a-vrãh-nji-sí-ti) – tsi easti cu boatsea ngrushatã dupã unã arãtsimi; vrãhnjisit, vrãhnos, vrãhãsit
{ro: răguşit}
{fr: enroué}
{en: who got a hoarse voice}
ex: ari boatsea avrãhnjisitã

§ avrãhnjisiri/avrãhnjisire (a-vrãh-nji-sí-ri) sf avrãhnjisiri (a-vrãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu boatsea-a omlu si ngroashi dupã unã arãtsimi; vrãhnjisiri, vrãhãsiri
{ro: acţiunea de a răguşi; răguşire}
{fr: action de s’enrouer}
{en: action of getting hoarse}

§ vrãhnjisescu (vrãh-nji-sés-cu) vb IV vrãhnjisii (vrãh-nji-síĭ), vrãhnjiseam (vrãh-nji-seámŭ), vrãhnjisitã (vrãh-nji-sí-tã), vrãhnjisiri/vrãhnjisire (vrãh-nji-sí-ri) – (unã cu avrãhnjisescu)

§ vrãhnjisit (vrãh-nji-sítŭ) adg vrãhnjisitã (vrãh-nji-sí-tã), vrãhnjisits (vrãh-nji-sítsĭ), vrãhnjisiti/vrãhnjisite (vrãh-nji-sí-ti) – (unã cu avrãhnjisit)

§ vrãhnjisi-ri/vrãhnjisire (vrãh-nji-sí-ri) sf vrãhnjisiri (vrãh-nji-sírĭ) – (unã cu avrãhnjisiri)

§ vrãhnos (vrãh-nósŭ) adg vrãhnoasã (vrãh-nŭá-sã), vrãhnosh (vrãh-nóshĭ), vrãhnoasi/vrãhnoase (vrãh-nŭá-si) – tsi easti cu boatsea avrãhnjisitã; avrãhnjisit, vrãhnjisit, vrãhãsit
{ro: răguşit}
{fr: d’une voix rauque, enroué}
{en: with hoarse, husky voice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cal2

cal2 (cálŭ) sn calusi(?) (cá-lu-si) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); aroz, bãtãturã
{ro: bătătură}
{fr: durillon}
{en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of foot)}
ex: la cicior am un cal (aroz, bãtãturã) tsi mi doari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghigor

ghigor (ghi-górŭ) sn ghigoari/ghigoare (ghi-gŭá-ri) – unã soi di cheatrã albã-grivã, ljishoarã shi guvunoasã, mplinã di guvi njits, bunã trã fricarea-a lucrilor ascuri (a chealiljei tsi s-ari ngrushatã), trã mustu tra s-lu tsãnã dultsi, etc.
{ro: piatră ponce, pumice}
{fr: (pierre) ponce}
{en: pumice stone}
ex: cu ghigorlu astalj mustul tra s-armãnã dultsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gros2

gros2 (grósŭ) adg groasã (grŭá-sã), grosh (gróshĭ), groasi/groase (grŭá-si) – (lucru) tsi easti cu lãrdzimea ma mari dicãt atsea di-aradã a altor lucri di idyea soi (fatsã di lundzimea tsi u ari); tsi easti mari tu lãrdzimi; mplin, mari, gras, shishman;
(expr:
1: groasi = zboarã, pirifãnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli;
2: cap gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alãxeashti lishor mintea, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu nu ari ndriptati;
3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat;
4: u-ari fatsa groasã = nu-ari arshini, easti abrashcu, nearushinat;
5: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
6: nj-fac apa-atsea groasa = es nafoarã, mi cac)
{ro: gros}
{fr: gros, épais}
{en: thick, stout, bulky}
ex: tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros (mplin), fãrã os (angucitoari: saclu); u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; ari coaja groasã; arburli atsel groslu (mari); la pãndzã minutã nu va ac gros; boatsea ma minuta, nu tu groasa (ca atsea di bãrbat); s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros”
(expr: tsi-aducheashti greu, tsi u tsãni pi-a lui); shedz-tsã pi oauã, nu ti lipsescu groasi
(expr: pirifãnj, mãrets, chirturi); moara va apã, nu va groasi
(expr: zboarã, papardeli)

§ grusimi/grusime (gru-sí-mj) sf grusinj (gru-sínjĭ) – lãrdzimea tsi u ari un lucru dit unã parti tu alantã aclo iu easti gros
{ro: grosime}
{fr: grosseur, épaisseur}
{en: thickness, stoutness}
ex: ari grusimi di unã shupleacã

§ ngrosh (ngróshĭŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrusha-ri/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – mi fac ma gros; crescu tu lãrdzimi; ngrushedz, crescu
(expr:
1: li ngrosh lucrili, hãbãrli = li fac lucrili (hãbãrli) ma mãri di cum suntu tra s-mi-alavdu cu eali, s-mi cãmãrusescu;
2: si ngroashi shicãlu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mãri, ma greali)
{ro: îngroşa}
{fr: grossir, épaissir}
{en: enlarge, swell}
ex: cara s-u-alãsam pri foc nicã niheamã eara si sã ngroashi (s-facã ma groasã); puriclu crishtea, si ngrusha (s-fãtsea ma gros, ma mari); si ngrushe (criscu, s-lãrdzi) pisti misurã; li ngrushe lucrili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitmezi/pitmeze

pitmezi/pitmeze (pit-mé-zi) sf pitmezuri (pit-mé-zurĭ) – dultseami (ca siropea) faptã dit dzama di-auã (i di hiumunic?) ngrushatã cu hirbearea; picmezi, picmezã, pihmez
{ro: pecmez}
{fr: moût de raisin épaissi par coction}
{en: must of grapes thickened by cooking}

§ picmezi/picmeze (pic-mé-zi) sf picmezuri (pic-mé-zurĭ) – (unã cu pitmezi)

§ picmezã (pic-mé-zã) sf picmezuri (pic-mé-zurĭ) – (unã cu pitmezi)
ex: mãcã pãni cu picmezã

§ pihmez (pih-mézŭ) sf pihmezuri (pih-mé-zurĭ) – (unã cu pitmezi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã