§ vrãhãsescu (vrã-hã-sés-cu) vb IV vrãhãsii (vrã-hã-síĭ), vrãhãseam (vrã-hã-seámŭ), vrãhãsitã (vrã-hã-sí-tã), vrãhãsiri/vrãhãsire (vrã-hã-sí-ri) – (unã cu avrãhnjisescu)

§ vrãhãsit (vrã-hã-sítŭ) adg vrãhãsitã (vrã-hã-sí-tã), vrãhãsits (vrã-hã-sítsĭ), vrãhãsiti/vrãhãsite (vrã-hã-sí-ti) – (unã cu avrãhnjisit)

§ vrãhãsiri/vrãhãsire (vrã-hã-sí-ri) sf vrãhãsiri (vrã-hã-sírĭ) – (unã cu avrãhnjisiri)

(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

ex: alag zdurdit (burdal) ca un ficior; api zdurditi (tsi-ansar ca burdãlipsiti, durduri, ansãritoari, agiucãtoari) tsi dipun dit pishtirei

§ ndurduredz (ndur-du-rédzŭ) (mi) vb I ndurdurai (ndur-du-ráĭ), ndurduram (ndur-du-rámŭ), ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurari/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) – mi ngrosh sh-mi fac niheamã ca arucutos tu trup; nu para stau tu-un loc sh-ansar deavãrliga tut chirolu ca burdal; ngrosh; zburdãlipsescu
{ro: (se) îngroşa, rotunji}
{fr: grossir, arrondir}
{en: enlarge, grow bigger, become plump}
ex: di cãndu-l vidzui aoa sh-un mes, si ndurdurã (si ngrushe) niheamã

§ ndurdurat (ndur-du-rátŭ) adg ndurduratã (ndur-du-rá-tã), ndurdurats (ndur-du-rátsĭ), ndurdurati/ndurdurate (ndur-du-rá-ti) – tsi s-ari ngrushatã niheamã; tsi featsi truplu cama-arucutos; ngrushat, zburdãlipsit
{ro: îngroşat, rotunjit}
{fr: grossi, arrondi}
{en: enlarged, grown bigger}

§ ndurdura-ri/ndurdurare (ndur-du-rá-ri) sf ndurdurãri (ndur-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ndurdureadzã
{ro: acţiunea de a (se) îngroşa, de a (se) rotunji}
{fr: action de grossir, de s’arrondir}
{en: action of enlarging, of growing bigger, of becoming plump}

(expr: li fatsi lucrili ma mãri di cum suntu tra si s-alavdã cu eali); li ngrushe hãbãrli
(expr: s-alãvda, li featsi lucrili ma mãri di cum suntu); si ngrushe luguria (s-alãxi luguria cãtrã-arãu, nu mata sta ghini lucrili); si ngroashi shicãlu
(expr: lucrili s-alãxescu, s-fac ma mãri, ma piricljoasi); vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã nu-i shicai, sh-lucrili nu suntu lishor trã fãtseari)

§ ngrushedz (ngru-shĭédzŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrushari/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – (unã cu ngrosh)

§ ngrushat (ngru-shĭátŭ) adg ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrushats (ngru-shĭátsĭ), ngrushati/ngrushate (ngru-shĭá-ti) – tsi ari criscutã tu lãrdzimi; tsi s-featsi ma gros
{ro: îngroşat}
{fr: grossi, épaissi}
{en: enlarged, swollen}

§ ngrushari/ngrushare (ngru-shĭá-ri) sf ngrusheri (ngru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru sã ngroashi
{ro: acţiunea de a îngroşa; îngroşare}
{fr: action de grossir, d’épaissir; grossissement, épaississement}
{en: action of enlarging, of swelling; enlargement, swellness}

§ ãngrosh (ãn-gróshĭŭ) (mi) vb I ãngrushai (ãn-gru-shĭáĭ), ãngrusham (ãn-gru-shĭámŭ), ãngrushatã (ãn-gru-shĭá-tã), ãngrushari/ãngrushare (ãn-gru-shĭá-ri) – (unã cu ngrosh)
ex: mesea las s-ãngroashi (tu scriarea-a noastrã: sã ngroashi)

§ ãngrushat (ãn-gru-shĭátŭ) adg ãngrushatã (ãn-gru-shĭá-tã), ãngrushats (ãn-gru-shĭátsĭ), ãngrusha-ti/ãngrushate (ãn-gru-shĭá-ti) – (unã cu ngrushat)

§ ãngrusha-ri/ãngrushare (ãn-gru-shĭá-ri) sf ãngrusheri (ãn-gru-shĭérĭ) – (unã cu ngrushari)

§ dizgrosh (diz-gróshĭŭ) (mi) vb I dizgrushai (diz-gru-shĭáĭ), dizgrusham (diz-gru-shĭámŭ), dizgrushatã (diz-gru-shĭá-tã), dizgrushari/dizgrushare (diz-gru-shĭá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma suptsãri (ma putsãn gros)
{ro: subţia}
{fr: dégrossir, amincir}
{en: thin}
ex: dizgrushe cãlcherea cu niheamã apã

§ dizgrushat (diz-gru-shĭátŭ) adg dizgrushatã (diz-gru-shĭá-tã), dizgrushats (diz-gru-shĭátsĭ), dizgrushati/dizgru-shate (diz-gru-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama suptsãri (ma putsãn gros)
{ro: subţiat}
{fr: dégrossi, amincir}
{en: thinned}

§ dizgrushari/dizgrushare (diz-gru-shĭá-ri) sf dizgrusheri (diz-gru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi ma suptsãri
{ro: acţiunea de a subţia}
{fr: action de dégrossir, d’amincir}
{en: action of thinning}