DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gros2

gros2 (grósŭ) adg groasã (grŭá-sã), grosh (gróshĭ), groasi/groase (grŭá-si) – (lucru) tsi easti cu lãrdzimea ma mari dicãt atsea di-aradã a altor lucri di idyea soi (fatsã di lundzimea tsi u ari); tsi easti mari tu lãrdzimi; mplin, mari, gras, shishman;
(expr:
1: groasi = zboarã, pirifãnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli;
2: cap gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alãxeashti lishor mintea, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu nu ari ndriptati;
3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat;
4: u-ari fatsa groasã = nu-ari arshini, easti abrashcu, nearushinat;
5: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
6: nj-fac apa-atsea groasa = es nafoarã, mi cac)
{ro: gros}
{fr: gros, épais}
{en: thick, stout, bulky}
ex: tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros (mplin), fãrã os (angucitoari: saclu); u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; ari coaja groasã; arburli atsel groslu (mari); la pãndzã minutã nu va ac gros; boatsea ma minuta, nu tu groasa (ca atsea di bãrbat); s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros”
(expr: tsi-aducheashti greu, tsi u tsãni pi-a lui); shedz-tsã pi oauã, nu ti lipsescu groasi
(expr: pirifãnj, mãrets, chirturi); moara va apã, nu va groasi
(expr: zboarã, papardeli)

§ grusimi/grusime (gru-sí-mj) sf grusinj (gru-sínjĭ) – lãrdzimea tsi u ari un lucru dit unã parti tu alantã aclo iu easti gros
{ro: grosime}
{fr: grosseur, épaisseur}
{en: thickness, stoutness}
ex: ari grusimi di unã shupleacã

§ ngrosh (ngróshĭŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrusha-ri/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – mi fac ma gros; crescu tu lãrdzimi; ngrushedz, crescu
(expr:
1: li ngrosh lucrili, hãbãrli = li fac lucrili (hãbãrli) ma mãri di cum suntu tra s-mi-alavdu cu eali, s-mi cãmãrusescu;
2: si ngroashi shicãlu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mãri, ma greali)
{ro: îngroşa}
{fr: grossir, épaissir}
{en: enlarge, swell}
ex: cara s-u-alãsam pri foc nicã niheamã eara si sã ngroashi (s-facã ma groasã); puriclu crishtea, si ngrusha (s-fãtsea ma gros, ma mari); si ngrushe (criscu, s-lãrdzi) pisti misurã; li ngrushe lucrili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãbari/hãbare

hãbari/hãbare (hã-bá-ri) sf hãbãri (hã-bắrĭ) – shtiri (glas, noauã) tsi s-da (s-pitreatsi) la cariva (la lumi); cunushtearea (shtirea) tsi u ari cariva ti un lucru (tsi easti, cum s-fatsi, etc.); haberi, shtiri, noauã, nauã, mãndatã, halat, glas, idisi, zbor; (fig:
1: hãbari = burduval, hãbari di jali, ti moartea-a unui om;
2: hãbãri = lucri di njicã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palãvri, pãlãvri, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamãri, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.; expr:
3: lj-dau (di) hãbari = lj-dzãc tra si shtibã tsi s-featsi, lj-pitrec unã hãbari (cu om, cu-unã carti, etc.);
4: ljau di hãbari = (i) aflu-unã hãbari; (ii) aduchescu, achicãsescu, ljau di ureaclji, ljau di vish;
5: nu nj-am hãbari = (i) nu shtiu tsiva; (ii) nu mi mealã dip;
6: am hãbari = shtiu, am aflatã;
7: nu nj-am hãbari (di-un lucru) = nu shtiu s-lu fac, nu lu-aduchescu (lucrul), nu nj-acatsã mãna;
8: li ngrosh hãbãrli = li-aspun ma mãri di cum suntu hãbãrli (li trag groasi) tra s-mi cãmãrusescu;
9: fãrã (s-dau) hãbari = aniorihta, anipandiha)
{ro: veste, ştire}
{fr: nouvelle; nouvelle lugubre qui annonce une mort}
{en: news, bad news, announcement}
ex: v-aduc hãbari (shtiri) bunã; s-da di hãbari (s-dzãcã); iu s-aflã aestu loc hãbari nu-am
(expr: nu shtiu); eu cãntu jilos cãnd avdu hãbãrli (fig: shtirli di jali, di moarti) di la noi; ali dadi-lj dusi hãbarea (fig: burduvalu, stirea di moarti); lj-adusirã hãbãrli (fig: shtirli di moarti); lja i nu lja di hãbari?
(expr: aducheashti ma nu-aducheashti?); s-nu lja di hãbari
(expr: s-nu-aflã; s-nu-aducheascã) dratslji; hãbari nu-ari
(expr: nu-l mealã); li ngrushe hãbãrli
(expr: li featsi ma mãri hãbãrli tra si s-alavdã ma multu); mãcãri, nu hãbãri!
(expr: nu glãrinj, zboarã goali); vinji fãrã hãbari
(expr: pi napandiha, fãrã s-da hãbari); grits-lji s-yinã sh-nãs, poati c-ari hãbari
(expr: cã shtii); deadi hãbari (spusi) la ascherea dit unã hoarã; loarã di hãbari
(expr: aflarã) iu lja pãni amirãlu; pitricurã hãbari (pitricurã om s-lã dzãcã) s-easã; lo hãbãri (nali) buni di la hilj-su; tsi hãbãri? (tsi nali?); di tuti nj-am hãbari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãndzi/sãndze

sãndzi/sãndze (sắn-dzi) sn sãndzuri (sắn-dzurĭ) – luguria-aroshi tsi curã prit vinili-a omlui (cari easti pimtã di inimã tu tuti mãdularli a truplu tra s-l-aducã hrana hunipsitã shi vimtul (“oxigenlu”) traptu tu plimunj); (fig:
1: sãndzi = (i) soi; (ii) ahti, arãzgan, ascumpãrari (iii) yin (di-aradã tu cumnicãtura-a omlui); sãndzili-a Hristolui; expr:
2: sãndzili apã nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu (i) nu putem s-fãtsem arãu a unui di soi, (ii) agiutãm pri cariva cã nã easti soi (iii) lom partea-a unui cã lu-avem soi, etc.;
3: nji s-alinã sãndzili la cap = (i) arushescu tu fatsã (ii) mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu;
4: hearbi sãndzili dit mini = mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu, mi furchisescu, mi furtsuescu, mi-acatsã dratslji;
5: versu sãndzi = vatãm;
6: versu (l-fac cu) sãndzi sh-pronj = cilãstisescu multu, l-fac lucrul cu zori, cu multã greatsã;
7: mi mãcã sãndzili = mi portu dip canda caftu, canda pãlãcãrsescu cariva, sã-nj facã un lucru slab; aduchescu cã va-nj da cariva un shcop, cã va-nj pat caishti tsi;
8: nj-beau (nji ngljatsã, nji s-astalji) sãndzili di fricã = nj-easti fricã, mi-acatsã lãhtara, nj-fudzi buriclu;
9: bag sãndzi = mi ngrosh, mi ngrash;
10: ascuchi sãndzi = hiu ufticos, lãndzit di ofticã;
11: nj-arãtseashti sãndzili = aushescu;
12: nu-nj fac sãndzi-arãu = nu mi cãrteashti, nu mi mealã;
13: l-umplu di sãndzi = lj-dau un shcop bun, pãnã scoati sãndzi;
14: u-am (nj-intrã) tu sãndzi = escu nvitsat, nu nj-easti greu;
15: nj-dau sh-sãndzili (trã cariva) = fac tut tsi pot, nj-dau sh-bana trã cariva;
16: cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj chica = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi easti multu nvirnat;
17: naca va-lj curã sãndzili? = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi nu pati caishti tsi, tsi nu pãtsã mari znjii)
{ro: sânge, rudenie; răzbunare, etc.}
{fr: sang; parentage, consanguinité; vengeance, etc.}
{en: blood, relative, revenge, etc.}
ex: s-ari virsatã multu sãndzi tu locurli atseali; aroshi sunt di sãndzi, di sãndzili di oaminj; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; s-loarã nãsh sãndzili (dupã sãndzi), sãndzili (urmili di sãndzi di pri loc); cu tufechea s-lu-agudeai, sãndzi nu cura dit el; him di-un sãndzi (fig: di-unã soi); easti di sãndzi vãsilichescu (fig: s-tradzi di soi vãsilicheascã); easti di sãndzili-a meu (fig: di soea-a mea); sãndzili caftã sãndzi (fig: ascumpãrari, arãzgan); sh-lo sãndzili (fig: ahtea); si-sh lja sãndzili (fig: ahtea) a hilj-sui; lja-ts sãndzili (fig: ahtea) cu nãsã; meslu tsi tricu, bãgash ghini sãndzi
(expr: ti ngrushash ghini); sh-biurã sãndzili di fricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn