DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acoapir

acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin

§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri

§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}

§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!

§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

loc

loc (lócŭ) sn locuri (ló-curĭ) –
1: luguria di cari easti faptã atsea tsi cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (muntili gol fãrã chetsrã, pi cãmpul lucrat, etc.); tsarã, tsãrnã, pimintu;
2: arãlichea acãtsatã di-un lucru; parti dit vlihuritati (spatsiu) tu cari s-aflã curdusit un lucru; arãlãchi, arãlichi;
3: muntsãlj, cãmpurli, arãurli, arãdzãmurli, horli sh-cãsãbadzlji tsi fac tuts deadun unã nai, unã duvleti, etc.; nai, duvleti, vãsilii, vasiliu, amirãrilji, crat, stat;
(expr:
1: nu mi-acatsã (nu mi-ari, nu mi-aflã, nu mi tsãni) loclu = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru;
2: mi ngroapã loclu (di-arshini); mi bag cu caplu n loc = mi-arushinedz multu; mi fac di-arshini; intru tu loc di-arshini;
3: = tsã vinjirã cãprili la loc? = aduchish tora?;
4: nj-arsãri inima dit loc= mi-aspãreai, lãhtãrsii;
5: nj-yini inima (suflitlu) la loc = ãnj treatsi lãhtara, isihãsescu;
6: nu mi ncapi loclu (casa, di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: nu-acatsã loc = nu-agiutã la tsiva, nu ved vãrã hãiri;
8: s-cutreamburã loclu (di el); nu poati s-lu-aravdã loclu = easti multu-arãu sh-pãngãn;
9: ljau loc multu = mi dipãrtedz multu;
10: ãnj sta mintea n loc = nu pot s-aduchescu tsi s-fatsi, mi ciudisescu multu di tsi s-fatsi;
11: mãshcã loclu = muri;
12: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
13: mi fac ca loclu = (i) ngãlbinescu di fricã, di lãhtarã; (ii) mi nvirinedz, amãrãscu, crep;
14: fac loc = mi dau di-unã parti, alas cariva s-treacã;
15: fug, di mãc loclu = fug ca vimtul, multu-agonja;
16: (fac un lucru) cãndu nu lj-easti loclu = (fac un lucru) cãndu nu lipseashti, cãndu nu easti ghini s-lu fac;
17: loc mi fac; intru tu loc = mi fac afan;
18: iu sh-va loclu = nu iutsido, mash aclo iu (cãndu) lipseashti;
19: loclu iu featã puljlji = locuri multu ndipãrtati (dit pãrmithi, iu featã puljlji, dupã soari);
20: unã palmã di loc = niheamã loc, putsãnã dipãrtari di-aoa;
21: (oaminj) di-a loclui = (oaminj) amintats sh-criscuts tu-aesti pãrtsã di loc;
22: di caplu-a loclui = di tu nchisitã, ditu-arhii;
23: locuri-locuri = pri-aoa sh-pri-aclo, cãnd tu-un loc, cãnd tu-un altu;
24: tu/pri loc; ca dit loc = dip atsea oarã, unãshunã;
25: ca ishit dit loc; urut ca fatsa-a loclui = multu di multu urut;
26: tu-un loc = iuva;
27: nu mi mãcã loclu = nu va s-cher, nu va mi fac afan, nu va s-pat tsiva;
28: mi duc la mardzinea-a loclui = mi duc multu diparti; mi duc “dupã soari”;
29: shed la loclu-a meu = nu mi-ameastic tu lucri xeani, nj-mutrescu huzmetea;
30: di partea-alantã-l toarnã multu loclu = (i) mutreashti pristi tut tra s-aflã tsiva; (ii) zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu di pãrintsã slaghi es ficiori bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murmintu

murmintu (mur-mín-tu) sm murmintsã (mur-mín-tsã) –
1: sing. shi pl.: loclu iu si ngroapã un mortu; mãrmintu, mirmintu, mirmit, groapã;
2: pl: loclu adrat shi tsãnut maxus trã ngruparea-a mortsãlor; chimitiryiu, chimitiriu, mãrmintsã, mirmintsã, gru-pishti, grochi;
(expr: nu plãndzi pi murmintu xen, s-nu ti doarã ocljilj = zbor tsi va s-dzãcã tra s-nu-adunj gailelu-a altor)
{ro: mormânt; cimitir}
{fr: tombe, sépulcre; cimetiére; ossuaire}
{en: tomb, grave; cemetery, graveyard}
ex: ca un mortu tru murmintu; murmintu ndzernu sh-fuviros; tu mardzinea a hoarãljei suntu murmintsãlj; yin di la murmintsã; cai cuteadzã s-njargã noaptea la murmintsã; aclo am murmintsãlj a straushlor; alaturi di murmintu; mushat murmintu

§ murminti (mur-mín-ti) sm murmintsã (mur-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: doauã trupuri tu-un murminti

§ mãrmintu (mãr-mín-tu) sn shi sm mãrmintsã (mãr-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: va s-mi-avinã pãnã tru mãrmintu

§ mãrmit (mãr-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mirmintu (mir-mín-tu) sm mirmintsã (mir-mín-tsã) – (unã cu murmintu)
ex: mirmintsãlj a noshtri

§ mirmit (mir-mítŭ) sm pl(?) – (unã cu murmintu)

§ mãrmintãtor (mãr-min-tã-tórŭ) adg mãrmintãtoa-ri/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri), mãrmintãtori (mãr-min-tã-tórĭ), mãrmintãtoari/mãrmintãtoare (mãr-min-tã-tŭá-ri) – (mortul) tsi s-aflã ngrupat tu murmintu; ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: înmormântat}
{fr: (celui) qui se trouve dans la tombe}
{en: (one) that is buried}

§ murmintedz (mur-min-tédzŭ) (mi) vb I murmintai (mur-min-táĭ), murmintam (mur-min-támŭ), murmintatã (mur-min-tá-tã), murmintari/murmintare (mur-min-tá-ri) – bag mortul tu-un murmintu sh-lu-anvãlescu cu loc; bag un lucru tu-unã groapã sh-lu-acoapir; ngrop, angrop, ãngrop, grop; ngrupuljedz, ngrupiljedz; (fig: mi murmintedz = intru iuva sh-nu mata es di-aclo trã multu chiro)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngrupiljedz

ngrupiljedz (ngru-pi-ljĭédzŭ) (mi) vb I ngrupiljai (ngru-pi-ljĭáĭ), ngrupiljam (ngru-pi-ljĭámŭ), ngrupiljatã (ngru-pi-ljĭá-tã), ngrupilja-ri/ngrupiljare (ngru-pi-ljĭá-ri) –
1: bag mortul tu-unã groapã sh-lu-anvãlescu cu loc; hãndãcusescu un lucru tu tsiva (apã, loc, alti lucri, etc.) sh-lu-acoapir di tuti pãrtsãli; ascundu un lucru tra s-nu s-veadã;
2: talj cu prionea (shara) truplu a unui arburi tra s-lu fac scãnduri i grendzã; ngrupuljedz, ngrop, angrop, ãngrop, grop
{ro: îngropa, înmormânta, ascunde; tăia cu ferăstrăul trunchiul unui arbore pentru a-l transforma în grinzi sau scănduri}
{fr: enterrer, cacher; bûcher les billots pour les transformer en poutres et en planches}
{en: bury, hide; saw the logs into beams or boards}

§ ngrupiljat (ngru-pi-ljĭátŭ) adg ngrupiljatã (ngru-pi-ljĭá-tã), ngrupiljats (ngru-pi-ljĭátsĭ), ngrupiljati/ngrupiljate (ngru-pi-ljĭá-ti) –
1: tsi easti bãgat tu groapã (apã, loc, alti lucri, etc.) sh-acupirit;
2: (arburli) tsi easti adrat scãnduri i grendzã; ngrupuljat, ngrupat, angrupat, ãngrupat, grupat
{ro: îngropat, înmormântat, ascuns; tăiat cu ferăstrăul şi transformat în grinzi sau scănduri}
{fr: enterré, caché; (billot) bûché et transformé en poutres et en planches}
{en: buried, hidden; (tree) sawed into beams or boards}

§ ngrupiljari/ngrupiljare (ngru-pi-ljĭá-ri) sf ngrupiljeri (ngru-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva easti ngrupiljat; ngrupuljari, ngrupari, angrupari, ãngrupari, grupari
{ro: acţiunea de a îngropa, de a înmormânta, de a ascunde; îngropare, înmormântare; acţiunea de a tăia cu ferăstrăul un arbore pentru a-l transforma în grinzi sau scănduri}
{fr: action d’enterrer, de cacher; enterrement; action de bûcher les billots pour les transformer en poutres et en planches}
{en: action of burying, of hiding; burial; action of sawing a tree into beams or boards}

§ ngrupuljedz (ngru-pu-ljĭédzŭ) (mi) vb I ngrupuljai (ngru-pu-ljĭáĭ), ngrupuljam (ngru-pu-ljĭámŭ), ngrupuljatã (ngru-pu-ljĭá-tã), ngrupuljari/ngrupuljare (ngru-pu-ljĭá-ri) – (unã cu ngrupiljedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn