DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuprii/cuprie

cuprii/cuprie (cu-prí-i) sf cuprii (cu-príĭ) – atseali tsi-armãn (armãsãturi tsi nu mata suntu buni trã altu tsiva) di la un lucru ufilisit (ca mãcãri, zãrzãvãts, cãrtsã, tinicheadz, etc.); baligã amisticatã cu palji sh-cu loc (ufilisitã multi ori la ngrãsharea-a loclui); curpai, coprãi
{ro: gunoi}
{fr: fumier, voirie}
{en: garbage, litter}
ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, cãndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pãnã n cuprii (loclu iu s-tsãn cupriili), nu-aflji un ca el; cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; nora arni cupriili shi li-arcã n groapa di-arãzboi; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi tu cuprii; cu cupriili dupã ushi

§ cur-pai/curpae (cur-pá-i) sf curpãi (cur-pắĭ) – (unã cu cuprii)
ex: arãma curpaea (cupria); curpãili dupã ushi

§ coprãi/coprãe (co-prắ-i) sf coprãi (co-prắĭ) – (unã cu cuprii)

§ cupãrãshti/cu-pãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) sf cupãrãshti/cupãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) – un loc di stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu urdzãtsli; cuprãshti, cãprishti
{ro: stăuină}
{fr: endroit où autrefois a été une bergerie et où pousse maintenant des plantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.}
{en: old sheepfold where the old dung has produced rich land for certain plants like the nettles, for example}

§ cuprãshti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) sf cuprãsh-ti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) – (unã cu cupãrãshti)

§ cãprish-ti/cãprishte (cã-prísh-ti) sf cãprishti/cãprishte (cã-prísh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
ex: nvirdzãscu sh-cãprishti, ah, munts di Muluvishti

§ cuprisescu (cu-pri-sés-cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-síĭ), cupriseam (cu-pri-seámŭ), cuprisitã (cu-pri-sí-tã), cuprisi-ri/cuprisire (cu-pri-sí-ri) – bag cuprii tu loc (baligã amisticatã cu palji) tra s-lu ngrash
{ro: pune gunoi, gunoi, fertiliza}
{fr: fumer, fertiliser (la terre)}
{en: fertilizing the land with dung or manure}
ex: cuprisescu agrili (bag cuprii tu agri tra s-li ngrash)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ilji/ilje

ilji/ilje (í-lji) sf pl – partea dit trup tsi s-aflã namisa di pãnticã (partea di nghios) shi coapsã (partea di nsus); unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; gof, ciupoc, cipoc, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu, curtsori;
(expr: nu pot si-nj tsãn iljili di-arãdeari = arãd multu, nu pot s-mi tsãn di-arãdeari)
{ro: şold, iie}
{fr: flancs, hanche}
{en: groin, flank (body), lower part of the abdomen}
ex: nu-sh tsãni iljili di-arãs
(expr: arãdi multu, nu poati si s-tsãnã); mi dor iljili multu; mi tsãni tu ilji (coasta, sum coastã), nu pot s-adilj

§ iljedz (i-ljĭédzŭ) (mi) vb I iljai (i-ljĭáĭ), iljam (i-ljĭámŭ), iljatã (i-ljĭá-tã), iljari/iljare (i-ljĭá-ri) – (mi) ngrash la ilji
{ro: (se) rotunji (îngrăşa) la şolduri}
{fr: (s’)arrondir (engraisser) les hanches}
{en: round (fatten) the lower part of the abdomen}
ex: s-iljarã, s-prãstinirã di vrea facã tãc; nu bãgai oarã cu mãcarea sh-mi iljai

§ iljat (i-ljĭátŭ) adg iljatã (i-ljĭá-tã), iljats (i-ljĭátsĭ), ilja-ti/iljate (i-ljĭá-ti) – tsi s-ari ngrãshatã la ilji
{ro: care s-a rotunjit (îngrăşat) la şolduri}
{fr: arrondi (engraissé) aux hanches}
{en: who has rounded (fattened) the lower part of the abdomen}
ex: caljlji vinjirã iljats

§ iljari/iljare (i-ljĭá-ri) sf iljeri (i-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (om, cal, etc.) si ngrashi la ilji
{ro: acţiunea de a (se) rotunji (de a (se) îngrăşa) la şolduri}
{fr: action de (s’)arrondir (engraisser) les hanches}
{en: action of rounding (of fattening) the lower part of the abdomen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrcas

sãrcas (sãr-cásŭ) adg sãrcasã (sãr-cá-sã), sãrcash (sãr-cáshĭ), sãr-casi/sãrcase (sãr-cá-si) – tsi dãnãseashti sh-u-aravdã ghini arcoarea; sãrchiros
{ro: rezistent la frig}
{fr: qui résiste au froid}
{en: resistent to cold}

§ sãrchiros (sãr-chi-rósŭ) adg sãrchiroasã (sãr-chi-rŭá-sã), sãrchirosh (sãr-chi-róshĭ), sãrchiroasi/sãr-chiroase (sãr-chi-rŭá-si) – tsi easti vãrtos, cu puteari sh-dãnãseashti ghini; tsi easti cu dinami; putut, vãrtos, sãnãtos, silnãos, cadãr, ndrumin, etc.
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti om sãrchiros (vãrtos, tsi dãnãseashti ghini)

§ sãrcusescu (sãr-cu-sés-cu) vb IV sãrcusii (sãr-cu-síĭ), sãrcuseam (sãr-cu-seámŭ), sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusiri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) – acats puteari sh-pot s-dãnãsescu ma ghini; bag carni pri mini; mi ngrash
{ro: îngrăşa}
{fr: prendre chair}
{en: put on weight}

§ sãrcusit (sãr-cu-sítŭ) adg sãrcusitã (sãr-cu-sí-tã), sãrcusits (sãr-cu-sítsĭ), sãrcusiti/sãr-cusite (sãr-cu-sí-ti) – tsi ari bãgatã carni pri el; ngrãshat
{ro: îngră-şat}
{fr: qui a pris chair}
{en: who has put on weight}

§ sãrcusi-ri/sãrcusire (sãr-cu-sí-ri) sf sãrcusiri (sãr-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãrcuseashti
{ro: acţiunea de a (se) îngrăşa}
{fr: action de prendre chair}
{en: action of putting on weight}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãvati/sãvate

sãvati/sãvate (sã-vá-ti) sf sãvãts (sã-vắts) – prãmãtii tr-acum-pãrari i trã vindeari; prãvdzã (oi, capri, etc.) ngrãshati tra s-hibã vinduti trã mãcari; suvati
{ro: marfă de vânzare; animale îngrăşate pentru a fi vândute pentru consum}
{fr: marchandise; revenu; rente}
{en: merchandise for sale; animals (sheep, goats, etc.) fattened to be sold for food}
ex: bagã tsachi ti sãvati (acumpãrã tsachi tra s-lji ngrashi sh-deapoea s-lji vindã); bagã tsachi shi cãpri sãvati di li vindu tu Tisãlii

§ suvati/suvate (su-vá-ti) sf suvãts (su-vắts) – (unã cu sãvati)
ex: s-adunã birbets suvati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã