gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)
§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)
§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)
§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)
§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu
§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)
§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)
{ro: îngrăşa}
{fr: engraisser}
{en: fatten}
ex: cum sã ngrashi oili?; ngrãshe trã noi trei mischi; s-njirã shi preftul cum si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã; si ngrãshe di nu lu ncapi usha; mãcarea bunã lu ngrãshe (l-featsi ma gras di cum eara); gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; lucrili-lj njergu-ambar, si ngrãshe (fig: s-featsi avut, bãgã aveari); si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã
§ ngrãshedz (ngrã-shĭédzŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshari/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – (unã cu ngrash)
§ ngrãshat (ngrã-shĭátŭ) adg ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãshats (ngrã-shĭátsĭ), ngrãshati/ngrãshate (ngrã-shĭá-ti) – tsi ari bãgatã grãsimi pri el (cu mãcari bunã sh-multã)
{ro: îngrăşat}
{fr: engraissé}
{en: fattened}
§ ngrãshari/ngrã-share (ngrã-shĭá-ri) sf ngrãsheri (ngrã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ngrashi
{ro: acţiunea de a îngrăşa; îngrăşare}
{fr: action d’engraisser}
{en: action of fattening}
§ ngrãshãmin-ti/ngrãshãminte (ngrã-shã-min-ti) sf pl – cupriili (baliga) tsi s-bagã tu agru (grãdinã) tra s-li facã lucrili s-creascã ma multu sh-ma ghini
{ro: îngrăşământ}
{fr: engrais, fertilisant}
{en: fertiliser}
ex: bãgã tu-ayinji ngrãshãminti, ma nsus di dauã suti di furtii di cuprii
§ dizgrash (diz-gráshĭŭ) (mi) vb I dizgrãshai (diz-grã-shĭáĭ), dizgrãsham (diz-grã-shĭámŭ), dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) – l-fac pri cariva s-hibã ma putsãn gras; fac un lucru (hiintsã) tra sã ngreacã ma putsãn; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: maigrir}
{en: lose weight}
ex: la apili iu fu astã vearã, s-dizgrãshe (slãghi) multu; cara nu-lj dai s-mãcã primansus, s-disgrashi (slãgheashti)
§ dizgrãshat (diz-grã-shĭátŭ) adg dizgrãshatã (diz-grã-shĭá-tã), dizgrãshats (diz-grã-shĭátsĭ), dizgrãshati/dizgrãshate (diz-grã-shĭá-ti) – faptu s-hibã ma putsãn gras; (om) tsi ngreacã ma putsãn; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: maigri}
{en: who has lost weight}
§ dizgrãshari/dizgrãshare (diz-grã-shĭá-ri) sf dizgrãsheri (diz-grã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizgrashi
{ro: acţiunea de a slăbi}
{fr: action de maigrir}
{en: action of losing weight}
