DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãbush

arãbush (a-rã-búshĭŭ) sn arãbushi/arãbushe (a-rã-bú-shi) – cumatã di lemnu (shcop, bãstuni, etc.) pri cari s-bagã seamni (tãljituri cu cutsutlu) tra si s-tsãnã isapea di cãti ori s-fatsi un lucru (cãts njelj s-amintã, cãts paradz ãlj dãm a unui, cãti dzãli lucreadzã cariva, etc.); rãbush, arãboj, cãrcheauã, cãrnici
{ro: răboj}
{fr: taille, encoche}
{en: notched stick, tally}

§ rãbush (rã-búshĭŭ) sn rãbushi/rãbushe (rã-bú-shi) – (unã cu arãbush)
ex: cara nu shtia gramã, imna cu rãbushlu n brãn

§ arãboj (a-rã-bojĭŭ) sn arãboaji/arãboaje (a-rã-bŭá-ji) – (unã cu arãbush)

§ arãbosh (a-rã-bóshĭŭ) vb I arãbushai (a-rã-bu-shĭáĭ), arãbusham (a-rã-bu-shĭámŭ), arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) – fac (bag, ngrãpsescu) un semnu pi-un arãbush; tsãn unã isapi; u bag tu isapi
{ro: răboji}
{fr: faire une entaille à}
{en: tally}

§ arãbushat (a-rã-bu-shĭátŭ) adg arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushats (a-rã-bu-shĭátsĭ), arãbushati/arãbushate (a-rã-bu-shĭá-ti) – (isapi, semnu) tsi easti faptu pi-un arãbush
{ro: răbojit}
{fr: (entaille) faite sur une encoche}
{en: tallied}

§ arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) sf arãbusheri (a-rã-bu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi seamni pi-un arãbush, i tsãni unã isapi
{ro: acţiunea de a răboji}
{fr: action de faire une entaille}
{en: action of tallying}

§ nrãbosh (nrã-bóshĭŭ) vb I nrãbushai (nrã-bu-shĭáĭ), nrãbusham (nrã-bu-shĭámŭ), nrãbushatã (nrã-bu-shĭá-tã), nrãbushari/nrãbushare (nrã-bu-shĭá-ri) – (unã cu arãbosh)

§ nrãbushat (nrã-bu-shĭátŭ) adg nrãbushatã (nrã-bu-shĭá-tã), nrãbushats (nrã-bu-shĭátsĭ), nrãbushati/nrãbushate (nrã-bu-shĭá-ti) – (unã cu arãbushat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asb…

asb… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili asb (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu di-aradã cu azb...; [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Stan-dardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu azb (i tsi lu-au azb-lu tu zbor]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asd…

asd… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili asd (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu di-aradã (ma poati cã nu totna!) cu azd...; [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu azd (i tsi lu-au azd-lu tu zbor)]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asg…

asg… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili asg (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu di-aradã (ma poati cã nu totna!) cu azg...; [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu azg (i tsi lu-au azg-lu tu zbor)]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asm…

asm… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili asm (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu di-aradã cu azm... (cãtivãrãoarã, pot sã si ngrãpsescu sh-cu asm...); [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz shi zboarãli tsi nchisescu cu azm (i tsi lu-au azm-lu tu zbor)]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azb…

azb… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili azb (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu, cãtivãrãoarã, shi cu azb...; [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz, cãndu easti ananghi, shi zboarãli tsi nchisescu cu asb (i tsi lu-au asb-lu tu zbor)]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

azg…

azg… – zboarãli tsi nchisescu cu gramatili azg (sh-multi ori atseali tsi au tu zbor aesti gramati) si ngrãpsescu, cãtivãrãoarã, shi cu azg...; [adutsem aminti cã aestu nom fu astãsit la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) – tr-atsea vedz, cãndu easti ananghi, shi zboarãli tsi nchisescu cu asg (i tsi lu-au asg-lu tu zbor)]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtigurii/cãtigurie

cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)

§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su

§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn