DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

albã2

albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amurtsãt2

amurtsãt2 (a-mur-tsắtŭ) sm fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga, chealea tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãpas1

arãpas1 (a-rã-pásŭ) sn arãpasi/arãpase (a-rã-pá-si) shi arãpasuri (a-rã-pá-surĭ) – astãmãtsirea tsi u fatsi cariva di la un copus tra s-dizvurseascã (sã-sh lja anasa, sã-lj yinã suflitlu la loc, sã s-vindicã dupã unã lãngoari, etc.); aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, arihati, arãhati, rihati, disvursiri, etc.;
(expr: arãpaslu trã eta-a etilor = arãpaslu trã totuna, moartea)
{ro: repaus}
{fr: repos, trêve, quiétude}
{en: rest, respite, quietude}
ex: nu-avui arãpas (arihati) tutã stãmãna; imnã fãrã arãpas (fãrã astãmãtsiri, fãrã s-chindrueascã iuva); mash arãpas (arihati) s-avea; tru murmintu arãpas (arihati, isihii) pot s-amintu

§ arãpas2 (a-rã-pásŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – astãmãtsescu un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, apãnghisescu, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, arupãsedz, rãpãsedz, rupusedz, ripãsedz, rãpas, rupas, ripas
{ro: (se) odihni, repauza}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: feata arãpãsa (s-discurma); s-nu-nj da s-mi-arãpas (s-mi dizvursescu); shidzu s-arãpasã (si s-discurmã); s-ts-arãpasã (s-dizvurseascã) bratsãli; s-nã arãpasã (s-dispustuseas-cã, sã sh-aflã isihia) trupurli

§ arãpãsedz (a-rã-pã-sédzŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – (unã cu arãpas2)
ex: mash cãndu moari arãpãseashti (sh-aflã-arihatea) omlu; tora mi-arãpãsai (isihãsii)

§ arãpãsat (a-rã-pã-sátŭ) adg arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsats (a-rã-pã-sátsĭ), arãpãsati/arã-pãsate (a-rã-pã-sá-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (un copus tsi-l avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa shi s-dizvurseascã; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat
{ro: odihnit, repauzat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn