DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bucusescu

bucusescu (bu-cu-sés-cu) vb IV bucusii (bu-cu-síĭ), bucuseam (bu-cu-seámŭ), bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusiri/bucusire (bu-cu-sí-ri) – fac mãcarea sh-biutura s-treacã dit gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu tu gãrgãlan; ascapit, scapit, ngljit, angljit, ãngljit, mãc, dipishescu
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}

§ bucusit (bu-cu-sítŭ) adg bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusits (bu-cu-sítsĭ), bucusiti/bucusite (bu-cu-sí-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; ascãpitat, scãpitat, ngljitat, angljitat, ãngljitat, mãcat, dipishit
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ bucusi-ri/bucusire (bu-cu-sí-ri) sf bucusiri (bu-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bucuseashti (ascapitã) tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ngljitari, angljitari, ãngljitari, mãcari, dipishiri
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngljit1

ngljit1 (ngljítŭ) vb I ngljitai (nglji-táĭ), ngljitam (nglji-támŭ), ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (ciumulitã i niciumulitã) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu prit gãrgãlan mãcari i biuturã; angljit, ãngljit, ascapit, scapit, bucusescu, glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, sorbu, etc.; (fig: ngljit = aravdu)
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: ngljiti (ascapitã, aravdã) sh-tatsi; cãnili lu ngljitã (lu-ascãpitã); ficiorlu s-agiuca cu parãlu sh-lu ngljitã fãrã s-va; mizi putea sã ngljitã; ficiorlu aistu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; dishcljidea gura shi li ngljita (bucusea, ascãpita); voami dit pãnticã tsi ngljitash; ngljitai (fig: arãvdai) multi di omlu aestu; ngljitã (fig: arãvdã), mãrata, multi di la tuts din casã

§ ngljitat (nglji-tátŭ) adg ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitats (nglji-tátsĭ), ngljitati/ngljitate (nglji-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; angljitat, ãngljitat, ngljitsãt, angljitsãt, ãngljitsãt, ascãpitat, scãpitat, bucusit, glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) sf ngljitãri (nglji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljiti tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ãngljitari, angljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucusiri, glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}
ex: tu ngljitari (tu-ascãpitari, cãndu ngljita tsiva) aduchea dor

§ angljit1 (an-gljítŭ) vb I angljitai (an-glji-táĭ), angljitam (an-glji-támŭ), angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitari/angljitare (an-glji-tá-ri) – (unã cu ngljit1)
ex: vrea nyeadzã shi vrea lu-angljitã dinãoarã; nu pot s-angljit, mi doari gurmadzlu

§ angljitat (an-glji-tátŭ) adg angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitats (an-glji-tátsĭ), angljitati/angljitate (an-glji-tá-ti) – (unã cu ngljitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrledz

scãrledz (scãr-lédzŭ) vb I scãrlidzai (scãr-li-dzáĭ), scãrlidzam (scãr-li-dzámŭ), scãrlidzatã (scãr-li-dzá-tã), scãrlidzari/scãrlidzare (scãr-li-dzá-ri) – plãngu multu, pãnã avursescu di plãndzeari; plãngu cu hohuti sh-cu jali; versu lãcrinj multi
{ro: plânge de istov}
{fr: sangloter; pleurer à chaudes larmes}
{en: sob; sob one’s heart out}

§ scãrlidzat (scãr-li-dzátŭ) adg scãrlidzatã (scãr-li-dzá-tã), scãrlidzats (scãr-li-dzátsĭ), scãrlidzati/scãrlidzate (scãr-li-dzá-ti) – tsi ari plãmtã greu, cu hohuti sh-cu jali
{ro: care a plâns de istov}
{fr: qui a sangloté; qui a pleuré à chaudes larmes}
{en: who has sobbed his heart out}

§ scãrlidzari/scãrlidzare (scãr-li-dzá-ri) sf scãrlidzãri (scãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plãndzi multu, cu hohuti, di jali
{ro: acţiunea de a plânge de istov}
{fr: action de sangloter; de pleurer à chaudes larmes}
{en: action of sobbing; of sobbing one’s heart out}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sugljits1

sugljits1 (su-gljítsŭ) sn sugljitsuri (su-gljí-tsurĭ) –
1: strindzearea shcurtã shi pi dinapandiha tsi s-fatsi (deadun cu vrondul tsi s-avdi), cãndu vimtul caftã s-treacã prit partea-atsea ma strimtã a gãrgãlanlui, lucru tsi s-fatsi dipriunã ca unã soi di spazmi (cum s-fatsi bunãoarã cãndu mãcarea s-acatsã sh-nu treatsi lishor prit gãrgãlan);
2: hohut di-arãdeari i di plãndzeari;
(expr:
1: mi-acatsã sugljitslu = nchisescu s-am un sugljits;
2: nj-adun sugljitslu = mi tsãn tra s-nu mata sugljits, astãmãtsescu)
{ro: sughiţ, hohot}
{fr: hoquet, sanglot}
{en: hiccup, sob}
ex: am un mari sugljits; mi-acãtsã nãpoi sugljitslu; plãndzea cu sugljitsuri (hohuti); sugljitslu sh-adunã (sh-lu tsãni, sh-lu stãpueashti)

§ sugljits2 (su-gljítsŭ) vb I sugljitsai (su-glji-tsáĭ), sugljitsam (su-glji-tsámŭ), sugljitsatã (su-glji-tsá-tã), sugljitsari/sugljitsare (su-glji-tsá-ri) – am un sugljits; mi-acatsã sugljitslu
{ro: sughiţa}
{fr: avoir le hoquet, hoqueter, sangloter}
{en: hiccup; sob}
ex: sugljitsa totna; sugljits di cãti ori arãtsescu

§ sugljitsat (su-glji-tsátŭ) adg sugljitsatã (su-glji-tsá-tã), sugljitsats (su-glji-tsátsĭ), sugljitsati/sugljitsate (su-glji-tsá-ti) – tsi ari (avutã) un sugljits; tsi lu-ari acãtsatã sugljitslu
{ro: sughiţat}
{fr: qui a (eu) le hoquet, hoqueté, sangloté}
{en: hiccupped, sobbed}

§ sugljitsari/sugljitsare (su-glji-tsá-ri) sf sugljitsãri (su-glji-tsắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi sugljitsã
{ro: acţiunea de a sughiţa}
{fr: action d’avoir le hoquet, de hoqueter, de sangloter; état de hoquet}
{en: action of having the hiccup; of sobbing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã