DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arufsescu

arufsescu (a-ruf-sés-cu) vb IV arufsii (a-ruf-síĭ), arufseam (a-ruf-seámŭ), arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u ngljit unãshunã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); sorbu
{ro: sorbi zgomotos}
{fr: humer, absorber}
{en: suck in (up)}
ex: arufseashti (l-soarbi) cafelu; yinlu s-bea, nu s-arufseashti (nu si soarbi)

§ arufsit (a-ruf-sítŭ) adg arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsits (a-ruf-sítsĭ), arufsiti/arufsite (a-ruf-sí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari (putsãn cãti putsãn shi ngljitatã unãshunã); surghit
{ro: sorbit zgomotos}
{fr: humé}
{en: sucked in (up)}
ex: dzamã arufsitã (surghitã) cu lingura

§ arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) sf arufsiri (a-ruf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arufseashti tsiva; surghiri, soarbiri, surbeari
{ro: acţiunea de a sorbi zgomotos; sorbire}
{fr: action de humer}
{en: action of sucking in (up)}
ex: tsi arufsiri (surghiri) lj-fatsi a cafelui!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascapit1

ascapit1 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (cu, i fãrã ciumuliri) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; u-arucutescu tu gãrgãlan (mãcarea i biutura); scapit, ngljit, angljit, ãngljit, bucusescu, mãc, dipishescu, sorbu, etc.
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: nu apucã s-ascapitã (si ngljitã) doauã hitsi shi na iu lj-arsãrirã doauã coarni; nu putea s-lu-ascapitã (s-lu ngljitã) cã avea coarni; li-ascãpitã cucoashili cu tuti coji; io shtiu, tsi trapshu, ascãpitãndalui (angljitãndalui) fãrmaclu-a lor; pots s-u-ascapits? (s-u ngljits?)

§ ascãpitat1 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpita-ti/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; scãpitat, arucutit tu gãrgãlan; scãpitat, angljitat, ãngljitat, ngljitat, angljitsãt, ãngljitsãt, ngljitsãt, bucusit, mãcat, dipishit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ascãpita-ri1/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascapitã i cariva ascapitã tsiva; scãpitari, angljitari, ãngljitari, ngljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucu-siri, mãcari, dipishiri, arucutiri tu gãrgãlan, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler}
{en: action of gulping down, of swallowing}

§ scapit1 (scá-pitŭ) vb I scãpitai (scã-pi-táĭ), scãpitam (scã-pi-támŭ), scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitari/scãpitare (scã-pi-tá-ri) – (unã cu ascapit1)

§ scãpitat1 (scã-pi-tátŭ) adg scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitats (scã-pi-tátsĭ), scãpitati/scãpitate (scã-pi-tá-ti) – (unã cu ascãpitat1)

§ scãpitari1/scãpitare (scã-pi-tá-ri) sf scãpitãri (scã-pi-tắrĭ) – (unã cu ascãpitari1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bucusescu

bucusescu (bu-cu-sés-cu) vb IV bucusii (bu-cu-síĭ), bucuseam (bu-cu-seámŭ), bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusiri/bucusire (bu-cu-sí-ri) – fac mãcarea sh-biutura s-treacã dit gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu tu gãrgãlan; ascapit, scapit, ngljit, angljit, ãngljit, mãc, dipishescu
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}

§ bucusit (bu-cu-sítŭ) adg bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusits (bu-cu-sítsĭ), bucusiti/bucusite (bu-cu-sí-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; ascãpitat, scãpitat, ngljitat, angljitat, ãngljitat, mãcat, dipishit
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ bucusi-ri/bucusire (bu-cu-sí-ri) sf bucusiri (bu-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bucuseashti (ascapitã) tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ngljitari, angljitari, ãngljitari, mãcari, dipishiri
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dipishescu

dipishescu (di-pi-shĭés-cu) vb IV dipishii (di-pi-shíĭ), dipisham (di-pi-shĭámŭ), dipishitã (di-pi-shí-tã), dipishiri/dipishire (di-pi-shí-ri) – fac mãcarea sh-biutura s-treacã din gurã (cu, i fãrã ciumuliri) ndreptu tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; mãc, asca-pit, ngljit, bucusescu, etc.
{ro: mânca, înghiţi}
{fr: manger, avaler}
{en: eat, swallow}
ex: s-nu u dipishascã (mãcã, ascapitã) luplu

§ dipishit (di-pi-shítŭ) adg dipishitã (di-pi-shí-tã), dipishits (di-pi-shítsĭ), dipishiti/dipishite (di-pi-shí-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; (omlu) tsi ari mãcatã; mãcat, ascãpitat, ngljitat, bucusit, etc.
{ro: mâncat, înghiţit}
{fr: mangé, avalé}
{en: eaten, swallowed}

§ dipishi-ri/dipishire (di-pi-shí-ri) sf dipishiri (di-pi-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãcã i s-ascapitã tsiva; mãcari, ascãpitari, ngljitari, ngljitsãri, bucusiri, etc.
{ro: acţiunea de a mânca, de a înghiţi; mâncare, înghiţire}
{fr: action de manger, d’avaler}
{en: action of eating, of swallowing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãl-gãl!

gãl-gãl! (gắlŭ-gắlŭ) – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di-atsel tsi-arucuteashti tu gãrgãlan yin dit unã shishi cu gusha strimtã
{ro: interjecţie care imită sunetul ce-l face omul când bea vin}
{fr: interjection qui imite le son du vin quand on le boit}
{en: interjection imitating the sound of drinking wine}

§ gãlgãescu (gãl-gã-ĭés-cu) vb IV gãlgãii (gãl-gã-íĭ), gãlgãeam (gãl-gã-ĭámŭ), gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) – sorbu unã muljiturã (apã, yin, etc.) prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (trã muljituri, apã yin, etc.) curã cu un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: gâlgâi}
{fr: glouglouter}
{en: gulp down a liquid}
ex: sãndzili-lj gãlgãea prit gurã sh-nãri

§ gãlgãit (gãl-gã-ítŭ) adg gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãits (gãl-gã-ítsĭ), gãlgãiti/gãlgãite (gãl-gã-í-ti) – tsi easti surghit prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (muljiturã) tsi curã cu-un vrondu “gãl-gãl!”
{ro: gâlgâit}
{fr: glouglouté}
{en: gulped down}

§ gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) sf gãlgãiri (gãl-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljiturã curã cu-un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: acţiunea de a gâlgâi}
{fr: action de glouglouter}
{en: action of gulping down a liquid}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glãcã

glãcã (glắ-cã) sf fãrã pl – partea di nuntru (ca unã sulinã) a gru-madzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mãcarea ngljitatã, dit gurã tu stumahi;
(expr: cãtã lj-arucã tu glãcã! = cãtã mãcari u-arucuteashti prit gãrgãlan, tsi ljuftã easti!)
{ro: esofag}
{fr: oesophage}
{en: esophagus}

§ glãcãescu (glã-cã-ĭés-cu) vb IV glãcãii (glã-cã-íĭ), glãcãeam (glã-cã-ĭámŭ), glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) – mãc cu multã limãryii, ca un lup, fãrã s-ljau anasã; angljit (arucutescu prit gãrgãlan) cu-agunjii sh-fãrã s-ameastic multu mãcarea; glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, bucusescu, angljit, ascapit
{ro: înghiţi pe nerăsuflate, înfulica, hăpăi, devora}
{fr: avaler hâtivement (avidement) comme un loup}
{en: swallow, devour, gulp down like a wolf}
ex: lu glãcui merlu (lu-ascãpitã, lu-arucuti prit gãrgãlan) unãshunã

§ glãcãit (glã-cã-ítŭ) adg glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãits (glã-cã-ítsĭ), glãcãi-ti/glãcãite (glã-cã-í-ti) – (lucru) tsi easti ngljitat cu agunjii sh-fãrã anasã; glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, bucusit, angljitat, ascãpitat
{ro: înghiţit pe nerăsuflate, înfulicat, hăpăit, devorat}
{fr: avalé hâtivement (avidement)}
{en: swallowed, devoured, gulped down}

§ glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) sf glãcãiri (glã-cã-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi glãcãeashti tsiva; glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, bucusiri, angljitari, ascãpitari
{ro: acţiunea de a înghiţi pe nerăsuflate, de a înfulica, de a hăpăi, de a devora; înghiţire, înfulicare, hăpăire, devorare}
{fr: action d’avaler hâtivement (avi-dement)}
{en: action of swallowing, of devouring, of gulping down}

§ glãpuescu (glã-pu-ĭés-cu) vb IV glãpuii (glã-pu-íĭ), glãpueam (glã-pu-ĭámŭ), glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: glãpui njarea di prisuprã; li glãpui pãn di unã, shasi cireapuri di pãnj; s-lji hirbem astarã shi s-lji glãpuim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn