DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dãngã1

dãngã1 (dãn-gắ) sm dãngadz (dãn-gádzĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji mãri; dãnglãrã, gumar, tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat;
(expr: easti un dãngã = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini)
{ro: măgar}
{fr: âne}
{en: donkey}
ex: easti un dãngã (un gumar)

§ dãngã2 (dãn-gắ) adg dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji), dãngadz (dãn-gádzĭ), dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji) – tsi easti ca di-un gumar (tar, dãngã); di gumar; gumãrescu
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: like (of) a donkey}

§ dãnglãrã (dãn-glã-rắ) sm, sf, adg dãnglãroa-nji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji), dãnglãradz (dãn-glã-rádzĭ), dãnglãroanji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãngã)

§ dãngljat (dãn-gljĭátŭ) adg dãngljatã (dãn-gljĭá-tã), dãngljats (dãn-gljĭátsĭ), dãngljati/dãngljate (dãn-gljĭá-ti) – cu urecljilj mãri ca di dãngã; dãngljinat, uricljat
{ro: urecheat}
{fr: qui a des longues oreilles}
{en: with long ears}

§ngljinat (dãn-glji-nátŭ) adg ngljinatã (dãn-glji-ná-tã), dãngljinats (dãn-glji-nátsĭ), dãngljina-ti/dãngljinate (dãn-glji-ná-ti) – (unã cu dãngljat)

§ zãnglãrã (zãn-glã-rắ) sm, sf, adg zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji), zãnglãradz (zãn-glã-rádzĭ), zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãnglãrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljindurã2

gljindurã2 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) –
1: mãdular dit truplu-a omlui a curi lucru easti s-tragã lugurii dit sãndzi, s-li lucreadzã shi s-li prifacã tu-unã soi di dzamã tsi easti pitricutã deapoea tu truplu-a omlui (sãndzi, hicat, etc.); unã di dauãli gljinduri tsi s-aflã tu gushi, namisa di gurã shi gãrgãlan, di-unã parti sh-di-alantã;
2: lãngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljin-durlor; scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, broascã, plãscari, prãs-cari, priscari
{ro: glandă; amigdală; tumoare, scrofulă, amigdalită}
{fr: glande, amygdale; tumeur, scrofule, écrouelles, amygdalite}
{en: gland; tonsil, scrofula, king’s evil, tonsillitis}
ex: tu truplu a yermului s-aflã dauã gljinduri; am gljindurã (plãscari) la gushi; l-fricai cu untulemnu la gushi ca sã-lj frãngu gljindurli

§ gljinduros2 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – tsi easti lãndzit (cu gusha umflatã) di gljindurã (plãscari)
{ro: bolnav de amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}

§ ngljindur (ngljín-durŭ) vb I ngljindurai (ngljin-du-ráĭ), ngljinduram (ngljin-du-rámŭ), ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) – nji si umflã gljindura di la gushi; hiu lãndzit di gljindurã
{ro: avea amigdalită}
{fr: être malade d’amygdalite}
{en: have tonsillitis}
ex: cum arãtseashti lji si ngljindurã (umflã gljindura) sum falcã

§ ngljindurat (ngljin-du-rátŭ) adg ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurats (ngljin-du-rátsĭ), ngljindurati/ngljindurate (ngljin-du-rá-ti) – cu gljindura di la gushi umflatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazi/haze

hazi/haze (há-zi) sf fãrã pl – arãdeari, ngljimã, plãtseari, chefi;
(expr: l-fac (lj-fac) hazi = lj-fac chefea, mi-arãseashti)
{ro: haz, plăcere}
{fr: plaisir, agrément}
{en: fun, wit}
ex: io nu-l fac hazi
(expr: nu-lj fac chefea, nu mi-arãseashti); cafeea fãrã tsigari nu-ari hazi (gustu); fãtseam hazi di (fãtseam chefi cu, arãdeam cu, mi-arãsea) mãslãtsli-a lui; vru s-tundã sh-nãs nã oai, trã hazi (trã shicai, s-veadã cum va s-hibã)

§ hazliu (haz-líŭ) adg hazlii (haz-lí-i), hazlii (haz-líĭ), hazlii (haz-líĭ) – (om) tsi ti fatsi s-lu vrei cu zboarãli, ngljinjli, shi mãslãtsli-a lui; tsi zburashti cu gustu sh-ti fatsi s-arãdz
{ro: hazliu}
{fr: amusant, spirituel}
{en: funny, amusing, witty}
ex: multu hazlii fu mãslatea-aestã; doilji suntu hazlii

§ ahazea (a-há-zea) adv – angljimea, trã shicã, trã arãdeari, trã hazi
{ro: în glumă}
{fr: en plaisantant}
{en: jokingly}
ex: u-am dzãsã cu ahazea (trã hazi, trã shicai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngljimã

ngljimã (ngljí-mã) sf (adv) ngljimi/ngljime (ngljí-mi) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); ãngljimã, gljimã, shicã, shicai, gifã, schertsã
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: nãsu-ngljimã (shicai) nu shi shtea; doauã zboarã, doauã ngljimi; fãtsea ngljimi (shicadz); ngljimili acãtsarã diznou; ngljimã cu armili nu-i bunã; tsi ngljimã easti cãndu-l vãtãmash?; ca pi-arãdeari, ca pi ngljimã (ca pi shicã) lji li dzãsi; fãtsea ngljimã (shicai) doilji; ari multu gustu cãndu-aspuni ngljimi; calu azbura multu ma shi draclu nu ngljimã (shicai)

§ ãngljimã (ãn-gljí-mã) sf ãngljimi/ãngljime (ãn-gljí-mi) – (unã cu ngljimã)
ex: Muscopulea avea averi mãri, nu ãngljimã (nu shicai; tu scriarea-a noastrã: nu ngljimã)

§ gljimã (gljí-mã) sf gljimi/gljime (gljí-mi) – (unã cu ngljimã)
ex: feci gljimã (shicadz) cu nãs

§ ngljimedz (nglji-médzŭ) vb I ngljimai (nglji-máĭ), ngljimam (nglji-mámŭ), ngljimatã (nglji-má-tã), ngljimari/ngljimare (nglji-má-ri) – dzãc zboarã i isturii shcurti tra s-fac hazi icã s-fac lumea s-arãdã; fac shicadz, fac hazi, nj-arãd, ngljim, ngljimuescu, ãngljimedz, ãngljimuescu, ngljinescu, ãngljinescu, shuguescu, shiguescu
{ro: glumi}
{fr: badiner, plaisanter}
{en: joke, make fun}
ex: nj-u ngljimam (fãtseam shicadz) cu nãs; nãsu-ngljimã shi nu shi shtea: cãndu zbura unã, zbor eara

§ ngljim (ngljímŭ) vb I ngljimai (nglji-máĭ), ngljimam (nglji-mámŭ), ngljimatã (nglji-má-tã), nglji-mari/ngljimare (nglji-má-ri) – (unã cu ngljimedz)

§ ngljimat (nglji-mátŭ) adg ngljimatã (nglji-má-tã), ngljimats (nglji-mátsĭ), ngljimati/ngljimati (nglji-má-ti) – tsi easti spus trã shicã; spus trã hazi; spus tr-arãdeari; ãngljimat, ngljimuit, ãngljimuit, ngljinit, ãngljinit, shuguit, shiguit
{ro: glumit}
{fr: badiné, plaisanté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn