DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ngiulnedz

ngiulnedz (ngĭul-nédzŭ) vb I ngiulnai (ngĭul-náĭ), ngiulnam (ngĭul-námŭ), ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac diznou sãnãtos; mprustedz, nsãnedz, sãnedz, nsãnãtushescu, sãnãtushescu, nsãnãtushedz, sãnãtushedz
{ro: (se) întrema, (se) însănătoşi}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: el avea ngiulnatã (avea nsãnatã, s-avea mprustatã); nu ngiulnã (nu s-featsi ghini) nica; dupã cum vedz, ngiulnai (mi mprustai) tora

§ ngiulnat (ngĭul-nátŭ) adg ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnats (ngĭul-nátsĭ), ngiulnati/ngiulnate (ngĭul-ná-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; mprustat, nsãnat, sãnat, nsãnãtushit, sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnãtushat
{ro: întremat, însănătoşit}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}

§ ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) sf ngiulnãri (ngĭul-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngiulneadzã cariva; mprustari, nsãnari, sãnari, nsãnãtushiri, sãnãtushiri, nsãnãtushari, sãnãtushari
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi; întremare însănătoşire}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}

§ ngiulnami/ngiulname (ngĭul-ná-mi) sf fãrã pl – mprustarea tsi u fatsi cariva dupã unã lãngoari
{ro: însănătoşire}
{fr: rétablissement de la santé}
{en: recovery from sickness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãnãtati/sãnãtate

sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)

§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vindic

vindic (vín-dicŭ) (mi) vb I vindicai (vin-di-cáĭ), vindicam (vin-di-cámŭ), vindicatã (vin-di-cá-tã), vindicari/vindicare (vin-di-cá-ri) – l-fac ghini (sãnãtos) pri cariva dupã-unã lãngoari; l-fac s-lji treacã niputearea cu yitria tsi lj-u dau; nj-si lja lãngoarea; nj-treatsi (niputearea); yitripsescu, sãnãtushescu, ãnsãnãtushescu, sãnãtu-shedz, nsãnãtushedz, mprustedz, ngiulnedz, sãnedz, nsãnedz
{ro: (se) vindeca}
{fr: guérir}
{en: heal}
ex: nu s-vindicã (yitripseashti) cu balsam; arana s-vindicã lishor; nu-lj s-ari vindicatã pleaga; u vindic mash cu-unã ligãturã; tuti cãti featsi amirãlu ca s-u vindicã, furã di ncot; nu nã vindicarã yeatsrã avdzãts shi shtiuts; am unã-aranã tru inimã shi nu s-vindicã; yitria-aistã va s-vindicã, cã-i discãntatã cu grai di vreari; el poati s-lu vindicã amirãlu di oclji; vãrnu yeatru, vãrnã moashi nu lu-ari vindicatã

§ vindicat (vin-di-cátŭ) adg vindicatã (vin-di-cá-tã), vindicats (vin-di-cátsĭ), vindicati/vindicate (vin-di-cá-ti) – tsi lj-ari tricutã unã lãngoari; tsi s-ari faptã ghini (sãnãtos) dupã unã niputeari; yitripsit, sãnãtushit, ãnsãnãtushit, sãnãtushat, nsãnãtushat, mprustat, ngiulnat, sãnat, nsãnat
{ro: vindecat}
{fr: guéri}
{en: healed}

§ vindica-ri/vindicare (vin-di-cá-ri) sf vindicãri (vin-di-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vindicã; yitripsiri, sãnãtushiri, nsãnãtushiri, sãnãtushari, nsãnãtushari, mprustari, ngiulnari, sãnari, nsãnari
{ro: acţiunea de a (se) vindeca; vindecare}
{fr: action de guérir}
{en: action of healing}
ex: shtea lãeatsa, cã-i groasã shi nu-ari vindicari; dorlu a meu mardzini nu-ari, vindicari nu-ari!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yeatru

yeatru (yĭá-tru) sm yeatri (yĭá-tri) shi yeatsrã (yĭá-tsrã) – omlu tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; gheatru, iichim;
(expr:
1: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru;
2: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari)
{ro: doctor (în medicină), medic}
{fr: médecin}
{en: (medical) doctor, physician}
ex: omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; easti lãndzit arãu, lj-adusirã trei yeatsrã; eu hiu yeatru di cicioari; eara adunats yeatri dit patruli mãrdzinj a loclui; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; eara un yeatru dit Vlãhii; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di cãndu ishirã yeatsrãlj, mor lumea cama multu; vãrnu yeatru, vãrnã moashi nu lu-ari vindicatã; lu ntribã prota cum fac yeatsrãlj, di tsi lj-easti lãngoarea; shtiuts, filózuhi, yeatsrã, vãrã nu putea si-lj da cali, nu putu s-aflã yitria; nu nã vindicarã yeatsrã avdzãts shi shtiuts, va s-nã vindicã aistu?

§ gheatru (ghĭá-tru) sm gheatri (ghĭá-tri) shi gheatsrã (ghĭá-tsrã) – (unã cu yeatru)
ex: doilji ficiori lji ari gheatsrã; nu s-putu sã-l scoatã vãrã gheatru nelu dit gusac

§ yeatresã (yĭa-tré-sã) sf yeatresi/yeatrese (yĭa-tré-si) – muljarea tsi s-ari dusã la sculii analti tra sã nveatsã cum s-lji vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrisã
{ro: doctoriţă}
{fr: doctoresse}
{en: (female) doctor, (female) physician}

§ yeatrisã (yĭá-tri-sã) sf yeatrisi/yeatrise (yĭá-tri-si) – (unã cu yeatresã)

§ yitrãtsãlji/yi-trãtsãlje (yi-trã-tsắ-lji) sf yitrãtsãlj (yi-trã-tsãljĭ) – multimea di nvitsãturi sh-cunushteri tsi li avem adzã (di la sculii analti) tra si s-vindicã oaminjlji di lãngori; yeatrãtsãlji, yeatrisini
{ro: medicină}
{fr: médecine}
{en: (art of) medicine}
ex: dusi tu xeani sã nveatsã yitrãtsãlja

§ yeatrãtsãlji/yeatrãtsãlje (yĭa-trã-tsắ-lji) sf yeatrãtsãlj (yĭa-trã-tsãljĭ) – (unã cu yitrãtsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn