DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

giug1

giug1 (gĭúgŭ) sn giuguri (gĭú-gurĭ) – hãlati tsi s-bagã deavãrliga di zverca-a boilor tra sã-lj facã s-imnã shi s-lucreadzã deadun;
(expr: lj-bag giuglu = lu ncurun)
{ro: jug}
{fr: joug}
{en: yoke}
ex: bagã a boilor giuglu; bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu; calu gioni, tu giug s-cunoashti; lj-bãgarã giuglu
(expr: lu nsurarã)

§ giugãtor (gĭu-gã-tórŭ) sm giugãtori (gĭu-gã-tórĭ) – un tsi poartã giuglu; bou di giug
{ro: bou de jug}
{fr: bête de trait, boeuf de joug}
{en: animal harnessed to a yoke}

§ sumgiugãtor (sum-gĭu-gã-tórŭ) sm sumgiugãtori (sum-gĭu-gã-tórĭ) – (bou) tsi easti sum giug
{ro: (bou) înjugat}
{fr: (boeuf) sous le joug}
{en: (ox) under the yoke}

§ ngiug (ngiúgŭ) (mi) vb I ngiugai (ngiu-gáĭ), ngiugam (ngiu-gámŭ), ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) – bag giuglu deavãrliga di zverca-a boului; (fig: mi ngiug = mi ncurun; mi nsor (mãrit)
{ro: înjuga}
{fr: mettre sous le joug; atteler}
{en: to fit or join with a yoke}

§ ngiugat (ngiu-gátŭ) adg ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugats (ngiu-gátsĭ), ngiugati/ngiugate (ngiu-gá-ti) – (bou) tsi-lj s-ari bãgatã un giug deavãrliga di zvercã
{ro: înjugat}
{fr: mis au joug; attelé}
{en: to fit or join with a yoke}
ex: ngiugã boilji sh-dusi la agru; lu ngiugãm (fig: lu nsurãm) sh-pri nãs

§ ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) sf ngiugãri (ngiu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bou easti ngiugat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn