{ro: acţiunea de a înjuga; înjugare}
{fr: action de mettre sous le joug; d’atteler}
{en: action of fitting or joining with a yoke}

§ dizgiug (diz-giúgŭ) (mi) vb I dizgiugai (diz-giu-gáĭ), dizgiugam (diz-giu-gámŭ), dizgiugatã (diz-giu-gá-tã), dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gá-ri) – scot giuglu tsi s-aflã deavãrliga di zverca-a boului
{ro: dejuga}
{fr: dételer (les boeufs)}
{en: unyoke}
ex: dizgiugarã boilji shi s-apusirã tu-aumbratã; dizgiugarã chera pi la amiridz tu unã vuloagã

§ dizgiugat (diz-giu-gátŭ) adg dizgiugatã (diz-giu-gá-tã), dizgiugats (diz-giu-gátsĭ), dizgiugati/dizgiugate (diz-giu-gá-ti) – (bou) tsi-lj s-ari scoasã giuglu tsi-lj s-afla deavãrliga di zvercã; (cherã) tsi-lj si dizgiugarã boilji
{ro: dejugat}
{fr: (boeuf) dételé}
{en: unyoked}

§ dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gá-ri) sf dizgiugãri (diz-giu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bou easti dizgiugat
{ro: acţiunea de a dejuga; dejugare}
{fr: action de dételer (les boeufs)}
{en: action of unyoking (oxes)}

§ giugii/giugie (gĭu-gí-i) sf giugii (gĭu-gíĭ) – preaclji di boi (di-aradã, cãndu suntu ligats cu idyiul giug); jugii; (fig: giugia = preaclji (di bãrbat shi muljari); muljarea-a unui bãrbat; bãrbatlu-a unei muljari)
{ro: pereche de boi; pereche de boi înjugaţi împreună}
{fr: paire de boeufs; attelage de deux boeufs}
{en: pair of oxes (joined to the same yoke)}
ex: unã giugii (preaclji ngiugatã) di boi; trei giugii (preclji) di boi avea ti lucrul a cãmpului; aestã easti giugia (preaclja, nicuchira) a alãntui

§ jugii/jugie (jĭu-gí-i) sf jugii (jĭu-gíĭ) – (unã cu giugii)

§ giuguescu (gĭu-gu-ĭés-cu) vb IV giuguii (gĭu-gu-íĭ), giugueam (gĭu-gu-ĭámŭ), giuguitã (gĭu-gu-í-tã), giuguiri/giuguire (gĭu-gu-í-ri) – (unã cu ngiug)
ex: moartea-a unei cãpritsã nã giuguea (nã fãtsea s-aduchim c-avem un giug di zvercã)

§ giuguit (giu-gu-ítŭ) adg giuguitã (giu-gu-í-tã), giuguits (giu-gu-ítsĭ), giuguiti/giuguite (giu-gu-í-ti) – (unã cu ngiugat)

§ giuguiri/giuguire (giu-gu-í-ri) sf giuguiri (giu-gu-írĭ) – (unã cu ngiugari)

(expr: ncot, geaba); galbina-a mea azburã pi vimtu
(expr: chiru, dusi ncot, dusi pi tsiva); s-mãrtã pi-un (cu-un) om di-aradã; s-u dau feata, nu pi-un (dupã un) om di-aradã; di-aestã hirbea pi featã (contra-a featãljei); s-nu u dishcljidã sh(-pi) nãsã; vãtãmai pi fur (furlu) shi-nj loai ahtea; avdzã sh-pi cucuveauã (sh-cucuveaua) cã cubãea aproapi; cãlirit a meu, bea ca pi a tãu (ca-atseal a tãu)

§ pristi/priste (prís-ti) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva (i) s-aflã ma nsus (prisuprã) di cariva, (ii) sta pri cariva, (iii) dutsi di-alantã parti di tsiva; (iv) s-tihiseashti tu oara tsi s-fatsi un lucru, (v) easti ma multu, ma nsus di, etc.; pisti, pusti; pri, pi, prisuprã, pisuprã; stri, strã;
(expr: am multi pristi cap = am multi lucri tsi lipseashti s-lã dau di cali; am multi lucri ti-adrari shi nu shtiu tsi s-fac prota)
{ro: peste}
{fr: sur, par dessus; au-delà; pendant, durant, etc.}
{en: over, during, while, etc.}
ex: pristi (pri, pisuprã di) nãs s-arucã zurlu; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di misura di-aradã); ma mushat pristi (ma multu di tuts tu) dunjauã; pristi (stri; tu oara tsi fãtsea) noaptea-al Dumnidzã; pristi noi vinjirã sh-nãsh; pristi (prisuprã di) casã featsirã un chioshcu; s-arcã pristi (di-alantã parti di) sinurlu-a hoarãljei

§ pisti2/piste (pís-ti) prip – (unã cu pristi)
ex: u-arucã pisti casã; s-dusi pisti (di-alantã parti di) amari; da cap luna pisti (stri; tu oara tsi fãtsea) noapti; ai hivritã pisti (stri) noapti; cu mãndili pisti (arcati pri) anumiri; vinji pisti noi; ari lucru pisti cap
(expr: ari multi lucri tr-adrari); arucã-ti pisti cal

§ pusti/puste (pús-ti) prip – (unã cu pristi)

§ prisuprã (pri-sú-prã) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã (i) ma nsus di, pristi, icã (ii) tu (dit) partea di nsus a unui lucru; pisuprã; disuprã, pisti, pusti; pri, pi, stri, strã
(expr: nj-u ljau prisuprã-nj = u ljau pri mini, nj-ljau mini sartsina, cãbatea, etc.)
{ro: deasupra}
{fr: (par) dessus}
{en: over}
ex: s-azboairã prisuprã (pristi, ma nsus di noi); njarea di prisupã (dit partea di nsus); arneashti prisuprã (partea di nsus); prisuprã (partea di nsus, tsi s-veadi) mash lj-algheashti; nã siptãmãnã sh-di pisuprã (sh-ma multu, ma nsus); nãs sh-u lja prisuprã-lj
(expr: sh-lja sartsina) tra s-lj-u dzãcã cã nu-ari ndriptati

§ pisuprã (pi-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: ancalicã sh-tini pisuprã (pristi)

§ disuprã (di-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: arucã-l disuprã (pristi); easti disuprã (pristi) casã; disuprã (ma nsus) di noi shadi el; u ligã disuprã (ma nsus) di fag; cãndu ljundarlu easti mortu, sh-ljepurlji ansar disuprã-lj (pristi el); apa yini di disuprã (di nsus)

§ prit (prítŭ) prip – zbor [prishcurtarea-a zboarãlor “pri tu”] tsi va s-aspunã cã tsiva s-minã (icã treatsi, s-aflã) namisa di un lucru (di-un loc i chiro, di ma multi lucri, etc.); namisa di; anamisa, njizã, pit, pin, pitru, pitu; prin;
(expr: lj-u scot prit nãri = lj-u-aduc aminti tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; etc.)
{ro: prin}
{fr: par, parmi, à travers, au travers de..., au milieu, entre}
{en: through, between, in the middle of}
ex: s-treacã prit unã cali; tricum prit arãu; lj-u scoasi prit nãri
(expr: lj-adusi-aminti tut chirolu bunlu tsi lj-ari faptã); pãshtea oili prit (namisa di) muntsãli din hoarã; lu-aflai tsi-alãga prit cãljuri; imna prit cãljuri niimnati; s-primnã prit pãzari

§ pitru (pí-tru) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tru”] (unã cu prit)
ex: pitru cãljuri

§ pintru (pín-tru) prip – (unã cu prit)

§ pitu (pí-tu) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: lu cãftã pitu locuri dipãrtati

§ pit (pítŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: minduiri ãlj tritsea pit minti

§ pin (pínŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi ãn”] (unã cu prit)
ex: di pin horli (di prit horli) armã-neshti

§ prin (prínŭ) prip – (unã cu prit)

§ printrã (prín-trã) prip – (unã cu prit)
ex: s-hidzea printrã (prit) cicioarli a lumiljei