DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuvã

cuvã (cu-vắ) sm cuvadz (cu-vádzĭ) – vas di lemnu i mital cu cari s-poartã apã, lapti, etc.; cufinã, curoi, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: căldare, găleată}
{fr: seau}
{en: pail, bucket}
ex: intrã nãuntru sã scoatã apã, cã cuvã nu avea la puts; scosh apã cu cuvãlu; putslu nu-avea ne cuvã, ne drac!

§ cufinã3 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cuvã)
ex: tãljarã funea sh-cufina (gãleata i cãnistra) cãdzu

§ curoi (cu-róĭŭ) sn curoai/curoae (cu-rŭá-i) – vas cu cari s-poartã apã, lapti, etc., mari di vãrã dzatsi litri; cuvã, cufinã, gãleatã, urnã, ciotrã
{ro: găleată}
{fr: seau, demi-boisseau, un décalitre}
{en: bucket}
ex: bãgarã fratili ma mari tu cufinã, ligarã ghini cufina cu funea sh-lu spindzurarã tu guvã

§ ciotrã2 (cĭó-trã) sf ciotri/ciotre (cĭó-tri) – (unã cu cuvã)

§ cuvos (cu-vósŭ) adg cuvoasã (cu-vŭá-sã), cu-vosh (cu-vóshĭ), cuvoasi/cuvoase (cu-vŭá-si) – tsi ari unã guvã ca un cuvã (unã cuvãticã, unã groapã, unã lingurã, etc.); cuvutos, cufchiu
{ro: scobit, găunos}
{fr: creux comme une écuelle; caverneux}
{en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)}

§ cuvutos (cu-vu-tósŭ) adg cuvutoasã (cu-vu-tŭá-sã), cuvutosh (cu-vu-tóshĭ), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-tŭá-si) – (unã cu cuvos)

§ cuvatã (cu-vá-tã) sf cuvãts (cu-vắtsĭ) – pheat ahãndos (trã apã, lapti, ciurbã, etc.); vas ma mari sh-lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi, tu cari s-bagã aloatlu s-creascã (s-aspealã stranji, etc.); cavatã, cuvãticã, cuvãtici, scuteali, sãcã;
(expr:
1: lj-bag cuvata-a calui = lj-bag nã cuvatã, ca unã vintuzã, pi pãntica-a calui;
2: lj-bag cuvata = (i) lu ngãrmisescu, l-pitrec si s-ducã la draclu; s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã; (ii) lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: covată, albie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngãrmisescu

ngãrmisescu (ngãr-mi-sés-cu) vb IV ngãrmisii (ngãr-mi-síĭ), ngãrmiseam (ngãr-mi-seámŭ), ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãr-misiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) – mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; lu-agunescu, lj-dzãc (l-fac) s-ducã (s-fugã) la drats; l-fac afan (lu-afãnsescu); l-fac si s-chearã (s-ducã la drats); aruvuescu, surpu, arucutescu, agunescu, avin, aspargu, arãspãndescu, arãescu, etc.; pãtãxescu
{ro: prăvăli; da dracului}
{fr: rouler en bas, écrouler; envoyer quelqu’un au diable}
{en: send (go) to hell; go to blazes!}
ex: tu cati zbor lu ngãrmisea (lj-dzãtsea s-ducã la drats, lj-dzãtsea s-lu lja neclu); lji ngãrmisi (lj-mãcã, lj-asparsi, lj-afãnsi) tuts ngãrmarlji tsi lj-avea lãsatã tatã-su; tuts si ngãrmisirã (fudzirã, s-chirurã, dusirã la drats) cai ncoa, cai nclo; ngãrmisea-ti (arucã-ti; yinu la drats) ncoa

§ ngãrmisit (ngãr-mi-sítŭ) adg ngãrmisitã (ngãr-mi-sí-tã), ngãrmisits (ngãr-mi-sítsĭ), ngãrmisi-ti/ngãrmisite (ngãr-mi-sí-ti) – tsi s-ari dusã la drats; tsi s-featsi afan; aruvuit, surpat, arucutit, agunit, avinat, aspartu, arãspãndit, arãit, etc.
{ro: dat dracului}
{fr: envoyé au diable}
{en: gone to blazes!}

§ ngãrmisiri/ngãrmisire (ngãr-mi-sí-ri) sf ngãrmisiri (ngãr-mi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi la drats; atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-fatsi afan; aruvuiri, surpari, arucutiri, aguniri, avinari, aspãrdzeari, arãspãndiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a da dracului}
{fr: action d’envoyer quelqu’un au diable}
{en: action of going to blazes!}

§ gãrmisescu (gãr-mi-sés-cu) vb IV gãrmisii (gãr-mi-síĭ), gãrmiseam (gãr-mi-seámŭ), gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisiri/gãrmisire (gãr-mi-sí-ri) – (unã cu ngãrmisescu)
ex: li gãrmisi (li surpã, li-arucuti) dit munti nghios; s-gãrmisirã (fudzirã, dusirã la drats) un cu-alantu nghios; gãrmisea-ti di-aoa (cãrtsãnea-li, du-ti la drats) s-nu ti ved; li gãrmisish (li featsish afani, li chirush) tuti

§ gãrmisit (gãr-mi-sítŭ) adg gãrmisitã (gãr-mi-sí-tã), gãrmisits (gãr-mi-sítsĭ), gãrmisi-ti/gãrmisite (gãr-mi-sí-ti) – (unã cu ngãrmisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãtãxescu

pãtãxescu (pã-tãc-sés-cu) (mi) vb IV pãtãxii (pã-tãc-síĭ), pãtã-xeam (pã-tãc-seámŭ), pãtãxitã (pã-tãc-sí-tã), pãtãxiri/pãtãxire (pã-tãc-sí-ri) – lj-dzãc a unui tra s-fugã di-aoa (s-lu lja neclu, si s-ducã la drats, la treilji drats, etc.); ngãrmisescu
{ro: drăcui, trimite la dracu}
{fr: renvoyer au diable}
{en: tell someone to go (send) to hell}
ex: s-ti duts s-ti pãtãxeshti; tsi?, tsi s-ti njiri, s-ti pãtãxeshti (s-ti duts la drats)

§ pãtãxit (pã-tãc-sítŭ) adg pãtãxitã (pã-tãc-sí-tã), pãtãxits (pã-tãc-sítsĭ), pãtãxiti/pãtãxite (pã-tãc-sí-ti) – tsi easti pitricut la drats
{ro: drăcuit, trimis la dracu}
{fr: renvoyé au diable}
{en: told to go to hell}

§ pãtãxiri/pãtãxire (pã-tãc-sí-ri) sf pãtãxiri (pã-tãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pãtãxeashti pri cariva
{ro: acţiunea de a drăcui, de a trimite la dracu}
{fr: action de renvoyer au diable}
{en: action of telling someone to go to hell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã