DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrãntanã2

cãrãntanã2 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, gãrmari, angãrmari, ngãrmari, gãzetã
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: scoasi cãrãntana (mitiliclu) dit pungã-lj shi lj-u deadi; caplu-ts nu fatsi nitsi unã cãrãntanã; lj-da nã cãrãntanã sh-unã cãrvealji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsit1

cãtsit1 (cã-tsíthŭ) sn cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-thi) – parã veclju nturtsescu, di-aradã di metal cu tinjii njicã; cãrãntanã, mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmar, ngãrmar, gãrmar, gãzetã, mitilic
{ro: monedă de 20 de bani}
{fr: monnaie de 20 sous}
{en: old Turkish coin of small value}
ex: cu cãti un cãtsit (parã) nhiptu tu meari

§ catsid (cá-tsidh) sm pl(?) – (unã cu cãtsit1)

§ cãrclic (cãr-clícŭ) sm cãrclits (cãr-clítsĭ) – parã veclju nturtsescu (tsi-ahãrzeashti cãt dauã cãtsiti)
{ro: monedă de 40 de bani}
{fr: monnaie de 40 sous}
{en: old Turkish money}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacmac

ceacmac (cĭac-mácŭ) sm ceacmats (cĭac-mátsĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã cu njicã tinjii (di-aradã di bãcãri); mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmari, ngãrmari, gãrmari, gãzetã, etc.
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: ded shasi ceacmats (paradz di bãcãri) pi ucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

doi

doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã

§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)

§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)

§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)

§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlãgan

gãlãgan (gã-lã-gánŭ) sm gãlãganj (gã-lã-gánjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, angãrmari, gãrmari, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãzetã

gãzetã (gã-zé-tã) sf pl(?) – parã di-aradã tsi nu-ahãrzeashti multu; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, gãrmar, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: el nu-avea nitsi gãzetã (nitsiun mitilic, nitsiun parã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mangãrã

mangãrã (mán-gã-rã) sf mangãri/mangãre (mán-gã-ri) – parã veclju tsi-ahãrzeashti dip putsãn; parã di bãcãri cu njicã tinjii; pãrã di bãcãri; mãngãrã, mãngãri, mãngãr, mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, ngãrmar, angãrmari, gãrmari, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan, leţcaie}
{fr: liard, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: nu putui s-lã dau nitsi unã mangãrã; nu voi s-lji dau nitsi-unã mangãrã ma multu

§ mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) sf mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) – (unã cu mangãrã)
ex: nj-plãti dauã njilj di aslanj, mash mãngãri (paradz di bãcãri cu njicã tinjii)

§ mãngãrã (mãn-gắ-rã) sf mãngãri/mãngãre (mãn-gắ-ri) – (unã cu mangãrã)
ex: sh-avea shapti-optu mãngãri tut, tut

§ mãngãr (mãn-gắr) sm mãngãri (mãn-gắrĭ) – (unã cu mangãrã)
(expr: tãngãr-mãngãr = a si s-facã itsi s-va, itsi s-hibã)
ex: va mi duc, dzãsi, shi tãngãr-mãngãr (shi s-facã itsi s-va)! iu s-easã, s-beasã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitilic

mitilic (mi-ti-lícŭ) sm mitilits (mi-ti-lítsĭ) – parã tsi-ahãrzeashti dip putsãn; parã di bãcãri cu njicã tinjii; gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, gãrmar, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: nj-deadi ndoi mitilits (ngãrmari, gãlãganj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã