DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncarcu2

ncarcu2 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – umplu pri cariva i tsiva cu murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncarcu, ancarcu, carcu, murdãripsescu, lãvushescu, lãvãshescu, mãryescu, smãryescu, lirusescu, lichisescu, dãmcusescu, ngãledz, chic
{ro: murdări, împodobi}
{fr: salir; parer}
{en: soil, make someone dirty; adorn}
ex: va vã ncãrcats (va vã lãvushits, murdãripsits) di lãschi; mi ncãrcai di muzgã

§ ncãrcat2 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrca-ti/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, murdãripsit, lãvushit, lãvãshit, mãryit, smãryit, lichisit, lirusit, dãmcusit, ngãlisit, chicat
{ro: murdărit, împodobit}
{fr: sali, souillé; paré}
{en: soiled; adorned}
ex: lalã-su ncãrcat (mãryit, lãvushit, mplin) di sãndzi

§ ncãrcari2/ncãrcare (ncãr-cá-ri) sf ncãrcãri (ncãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva i cariva; ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, murdãripsiri, lãvushiri, lãvãshiri, mãryiri, smãryiri, lichisiri, lirusiri, dãmcusiri, ngãlisiri, chicari
{ro: acţiunea de a murdări, de a împodobi; murdărire, împodobire}
{fr: action de salir; de parer}
{en: action of soiling, of making someone dirty; of adorning} nincãrcat2 (nin-cãr-cátŭ) adg nin-cãrcatã (nin-cãr-cá-tã), nincãrcats (nin-cãr-cátsĭ), nincãrcati/nin-cãrcate (nin-cãr-cá-ti) – tsi nu easti murdar; tsi nu s-ari mur-dãripsitã; nimurdãripsit, nilãvushit, nilãvãshit, nimãryit, nismãryit, nilichisit, nilirusit, nidãmcusit, ningãlisit, nichicat
{ro: nemurdărit}
{fr: qui n’est pas sali, qui n’est pas souillé}
{en: that is not soiled, not made dirty}

§ nincãrcari2/nincãrcare (nin-cãr-cá-ri) sf nincãrcãri (nin-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncarcã tsiva i cariva; nimurdãripsiri, nilãvushiri, nilãvãshiri, nimãryiri, nismãryiri, nilichisiri, nilirusiri, nidãmcusiri, ningãlisiri, nichicari
{ro: acţiunea de a nu murdări; nemurdărire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn