DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãhnjisescu

arãhnjisescu (a-rãh-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãhnjisii (a-rãh-nji-síĭ), arãhnjiseam (a-rãh-nji-seámŭ), arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) – (plantã trã cari) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, vintin, usuc, etc.; (fig: (trã om) arãhnjisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: s-arãhnjisi (fig: aushi) di lãets

§ arãhnjisit (a-rãh-nji-sítŭ) adg arãhnjisitã (a-rãh-nji-sí-tã), arãhnjisits (a-rãh-nji-sítsĭ), arãhnjisiti/arãhnjisite (a-rãh-nji-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, vintinat, uscat, sicat, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}

§ arãhnjisiri/arãhnjisire (a-rãh-nji-sí-ri) sf arãhnjisiri (a-rãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari, vintinari, sicari, etc.
{ro: acţiunea de a se ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blastrã

blastrã (blás-trã) sf blastri/blastre (blás-tri) – lãngoarea tsi li fatsi plantili (frãndzãli, lilicili, etc.) s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã, s-vishtidzascã) shi s-cadã cãndu suntu arsi sh-upãriti di multu soari (cãldurã shi seatsitã); mãrãnghisirea tsi s-fatsi cu zãrzãvãtsli dit bãhceadz (ayitili dit ayinj, grãnili dit agri, etc.) cãndu suntu aguditi shi arsi di soarili apres (seatsitã)
{ro: opăreală care strică plantele, semănăturili, viile, etc.}
{fr: échaudure des plantes, des vignes, des semailles, etc.}
{en: sun burning and withering of plants, of sowing, of vineyards, etc.}

§ bãstrã (bãs-trắ) sm pl(?) – lãngoari tsi agudeashti plantili cãndu da di-unã mari arcoari
{ro: boală de plante provocată de un ger pătrunzător}
{fr: maladie des plantes causé par un froid piquant}
{en: plant illness provoked by a sharp cold}

§ bãstruescu (bãs-tru-ĭés-cu) (mi) vb IV bãstruii (bãs-tru-íĭ), bãstrueam (bãs-tru-ĭámŭ), bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di multã shideari la soari, di multã cãldurã, di seatsitã, etc.; pãlescu, mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, usuc
{ro: (se) opări (plante), (se) ofili}
{fr: hâler (en parlant des plants)}
{en: sunburn, wither}
ex: s-bãstruirã (s-arsirã di soari) agrili

§ bãstruit (bãs-tru-ítŭ) adg bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruits (bãs-tru-ítsĭ), bãstrui-ti/bãstruite (bãs-tru-í-ti) – tsi easti arsu di soari, di multã cãldurã, etc.; pãlit, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, uscat
{ro: opărit (plante), ofilit}
{fr: hâlé (en parlant des plants)}
{en: sun burned, withered}

§ bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) sf bãstruiri (bãs-tru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu earba (frãndzãli, etc.) s-bãstruescu; pãliri, mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari
{ro: acţiunea de a (se) opări (plante), de a (se) ofili; opărire, ofilire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galbin

galbin (gál-binŭ) adg galbinã (gál-bi-nã), galghinj (gál-ghinjĭ) shi galbinj (gál-binjĭ), galbini/galbine (gál-bi-ni) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-amalama icã limonea; (fig: galbin (tu fatsã, ca tseara, ca turta di tsearã) = multu galbin la fatsã, salbit, sãhnjisit, etc.)
{ro: galben; palid}
{fr: jaune; pâle}
{en: yellow; pale}
ex: arãdãtsina aestã fatsi nã floari galbinã ca shiboea; tsi ts-easti budza galbinã?; ocljilj lj-ai galghinj; ishi hiljlu di amirã, s-featsi ca turta di tsearã (multu galbin la fatsã); ngljitsats di fricã, galbinj (salbits) mãratslji ca tseara; hii galbin (eshti salbit la fatsã)

§ galbinã (gál-bi-nã) sf galbini/galbine (gál-bi-ni) – parã veclju di-amalamã (cu unã tinjii i altã, dupã statlu tsi-l featsi sh-dupã mãrimea tsi u-au); gãlbinushi, lirã, flurii, rubii, rubie, arubi, arubei, cunstantinã, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, ostrachelã, mintsã, arup, rup, aruspu, ruspu, hazmu, dãbloanã, dabloanã, dablonã, dubloanã, dublã, ducmen, pinesh
{ro: galben, liră, monedă de aur}
{fr: lire, ducat, monnaie d’or}
{en: gold coin}
ex: nu-avea tu pungã dicãt mash trei galbini (liri)

§ gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) sf gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu galbinã)

§ gãlbinjor (gãl-bi-njĭórŭ) adg gãlbinjoarã (gãl-bi-njĭŭá-rã), gãlbinjori (gãl-bi-njĭórĭ), gãlbinjoari/gãlbinjoare (gãl-bi-njĭŭá-ri) – hromã tsi da niheam pi galbin; tsi easti chindisit cu galbin; gãlbunj, gãlbinos (fig: gãlbinjor = salbit la fatsã
{ro: gălbinicios, gălbiniu}
{fr: jaunâtre, jaunet}
{en: yellowish}
ex: nã floari gãlbinjoarã (tsi da ca pi galbin)

§ gãlbunj (gãl-búnjĭŭ) adg gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji), gãlbunj (gãl-búnjĭ), gãlbunji/gãlbunje (gãl-bú-nji) – (unã cu gãlbinjor)
ex: yini ca gãlbunj

§ gãlbinos (gãl-bi-nósŭ) adg gãlbinoasã (gãl-bi-nŭá-sã), gãlbinosh (gãl-bi-nóshĭ), gãlbinoa-si/gãlbinoase (gãl-bi-nŭá-si) – (unã cu gãlbinjor)
ex: cu perlji gãlbinosh (arush, tsi da ca pi galbin); ari ficiorlji gãlbinosh (fig: galbinj, salbits la fatsã); easti gãlbinoasã (salbitã), nu sh-veadi sãnãtatea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

loc

loc (lócŭ) sn locuri (ló-curĭ) –
1: luguria di cari easti faptã atsea tsi cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (muntili gol fãrã chetsrã, pi cãmpul lucrat, etc.); tsarã, tsãrnã, pimintu;
2: arãlichea acãtsatã di-un lucru; parti dit vlihuritati (spatsiu) tu cari s-aflã curdusit un lucru; arãlãchi, arãlichi;
3: muntsãlj, cãmpurli, arãurli, arãdzãmurli, horli sh-cãsãbadzlji tsi fac tuts deadun unã nai, unã duvleti, etc.; nai, duvleti, vãsilii, vasiliu, amirãrilji, crat, stat;
(expr:
1: nu mi-acatsã (nu mi-ari, nu mi-aflã, nu mi tsãni) loclu = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru;
2: mi ngroapã loclu (di-arshini); mi bag cu caplu n loc = mi-arushinedz multu; mi fac di-arshini; intru tu loc di-arshini;
3: = tsã vinjirã cãprili la loc? = aduchish tora?;
4: nj-arsãri inima dit loc= mi-aspãreai, lãhtãrsii;
5: nj-yini inima (suflitlu) la loc = ãnj treatsi lãhtara, isihãsescu;
6: nu mi ncapi loclu (casa, di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: nu-acatsã loc = nu-agiutã la tsiva, nu ved vãrã hãiri;
8: s-cutreamburã loclu (di el); nu poati s-lu-aravdã loclu = easti multu-arãu sh-pãngãn;
9: ljau loc multu = mi dipãrtedz multu;
10: ãnj sta mintea n loc = nu pot s-aduchescu tsi s-fatsi, mi ciudisescu multu di tsi s-fatsi;
11: mãshcã loclu = muri;
12: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
13: mi fac ca loclu = (i) ngãlbinescu di fricã, di lãhtarã; (ii) mi nvirinedz, amãrãscu, crep;
14: fac loc = mi dau di-unã parti, alas cariva s-treacã;
15: fug, di mãc loclu = fug ca vimtul, multu-agonja;
16: (fac un lucru) cãndu nu lj-easti loclu = (fac un lucru) cãndu nu lipseashti, cãndu nu easti ghini s-lu fac;
17: loc mi fac; intru tu loc = mi fac afan;
18: iu sh-va loclu = nu iutsido, mash aclo iu (cãndu) lipseashti;
19: loclu iu featã puljlji = locuri multu ndipãrtati (dit pãrmithi, iu featã puljlji, dupã soari);
20: unã palmã di loc = niheamã loc, putsãnã dipãrtari di-aoa;
21: (oaminj) di-a loclui = (oaminj) amintats sh-criscuts tu-aesti pãrtsã di loc;
22: di caplu-a loclui = di tu nchisitã, ditu-arhii;
23: locuri-locuri = pri-aoa sh-pri-aclo, cãnd tu-un loc, cãnd tu-un altu;
24: tu/pri loc; ca dit loc = dip atsea oarã, unãshunã;
25: ca ishit dit loc; urut ca fatsa-a loclui = multu di multu urut;
26: tu-un loc = iuva;
27: nu mi mãcã loclu = nu va s-cher, nu va mi fac afan, nu va s-pat tsiva;
28: mi duc la mardzinea-a loclui = mi duc multu diparti; mi duc “dupã soari”;
29: shed la loclu-a meu = nu mi-ameastic tu lucri xeani, nj-mutrescu huzmetea;
30: di partea-alantã-l toarnã multu loclu = (i) mutreashti pristi tut tra s-aflã tsiva; (ii) zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu di pãrintsã slaghi es ficiori bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrãnghisescu

mãrãnghisescu (mã-rãn-ghi-sés-cu) (mi) vb IV mãrãnghisii (mã-rãn-ghi-síĭ), mãrãnghiseam (mã-rãn-ghi-seámŭ), mãrãnghisitã (mã-rãn-ghi-sí-tã), mãrãnghisiri/mãrãnghisire (mã-rãn-ghi-sí-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.; mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, bãstruescu, vintin, usuc, mãrãnedz, ngãlbinescu, arãhnjisescu, etc.; (fig: (ca om) mãrãnghisescu = mi-aspargu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã), pãlescu, aushescu, sufrutsãscu, nj-cher putearea, etc.)
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: di vrets, mãrãnghisits-vã

§ mãrãn-ghisit (mã-rãn-ghi-sítŭ) adg mãrãnghisitã (mã-rãn-ghi-sí-tã), mãrãnghisits (mã-rãn-ghi-sítsĭ), mãrãnghisiti/mãrãnghisite (mã-rãn-ghi-sí-ti) – tsi ari frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati, uscati i cãdzuti di arcoari, soari, seatsitã, etc.); mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, bãstruit, vintinat, uscat, sicat, mãrãnat, ngãlbinit, arãhnjisit, etc.
{ro: ofilit, veştejit}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered (flowers)}
ex: frãndzãli mãrãnghisiti (uscati, sicati)

§ mãrãnghisiri/mãrãnghisire (mã-rãn-ghi-sí-ri) sf mãrãnghisíri (mã-rãn-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva mãrãnghiseashti; mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, bãstruiri, uscari, vintinari, sicari, ngãlbiniri, arãhnjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ofili, de a veşteji; ofilire, veştejire}
{fr: action de faner, de flétrir}
{en: action of fading, of withering}

§ mãrãnghipsescu (mã-rãn-ghip-sés-cu) (mi) vb IV mãrãnghipsii (mã-rãn-ghip-síĭ), mãrãnghipseam (mã-rãn-ghip-seámŭ), mãrãnghipsitã (mã-rãn-ghip-sí-tã), mãrãnghipsiri/mãrãnghipsire (mã-rãn-ghip-sí-ri) – (unã cu mãrãnghisescu)

§ mãrãnghipsit (mã-rãn-ghip-sítŭ) adg mãrãnghipsitã (mã-rãn-ghip-sí-tã), mãrãnghipsits (mã-rãn-ghip-sítsĭ), mãrãnghipsiti/mãrãnghipsite (mã-rãn-ghip-sí-ti) – (unã cu mãrãnghisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlescu1

pãlescu1 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) –
1: pãrlescu, pãrjescu, ardu;
2: arushescu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã);
3: mãrãnghisescu, vishtijescu, bãstruescu
{ro: pârli, arde; roşi (la faţă); veşteji, păli}
{fr: flamber, brûler; roussir (viande), rougir (face); fâner, pâlir}
{en: burn slightly, brown (meat), blush (face), wither, fade (flowers), pale}
ex: i tamam njadzã-vearã, dugoarea pãleashti (pãrleashti, ardi); pãlea (pãrlea) lãpudzli la pira-a foclui; mi-ardi, mi pãleashti, featã tu siferi; pãli (arushi) pãn di ureclji; frãndzãli acãtsarã s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã); luna pãleashti (ngãlbini) ca turta di tsearã; bruma u pãleashti (vishtijashti); pãli (ngãlbini) di fricã; cãndu-lj dzãsh atseali zboarã, pãli (ngãlbini) shi s-featsi ca turta di tsearã

§ pãlit1 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) –
1: pãrlit, pãrjit, arsu;
2: arushit (la fatsã), ngãlbinit (la fatsã);
3: mãrãnghisit, vishtijit, bãstruit
{ro: pârlit, ars; roşit (la faţă); veştejit, pălit}
{fr: flambé, brûlé; roussi, fâné}
{en: burned slightly, browned (meat), blushed, withered}
ex: earba treamburã pãlitã (arsã di soari); turtsãlj armãn pãlits (galbinj la fatsã); muljarea aestã-i pãlitã (harishi); u vidzush tsi pãlitã (harishi) eara nveasta aestã?

§ pãliri1/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) –
1: pãrliri, pãrjiri, ardeari;
2: arushiri (la fatsã), ngãlbiniri (la fatsã);
3: mãrãnghisiri, vishtijiri, bãstruiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a arde, de a roşi la faţă, de a veşteji, de a păli; pârlire, ardere; roşire (la faţă); veştejire}
{fr: action de flamber de brûler, de roussir, de fâner, de pâlir}
{en: action of burning, of browning, of withering, of fading, of paling}

§ pãrlescu1 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãlescu1)

§ pãrlit1 (pãr-lítŭ) adg pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrlits (pãr-lítsĭ), pãrliti/pãrlite (pãr-lí-ti) – (unã cu pãlit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

safran

safran (sa-fránŭ) sm safranj (sa-fránjĭ) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzi-toari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor, a bueilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; shafran, shufran, shãfrani, croc
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

§ shafran (shĭa-fránŭ) sm shafranj (shĭa-fránjĭ) – (unã cu safran)
ex: galbin s-featsi ca shafranlu

§ shufran (shĭu-fránŭ) sm shufranj (shĭu-fránjĭ) – (unã cu safran)

§ shãfrani/shãfrane (shã-frá-ni) sf shãfrãnj (shã-frắnjĭ) – (unã cu safran)
ex: li buisi cu sãfrani (lã deadi nã boi galbinã)

§ nshãfrãnedz (nshã-frã-nédzŭ) (mi) vb I nshãfrãnai (nshã-frã-náĭ), nshãfrãnam (nshã-frã-námŭ), nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) – bag shafrani tu mãcari; lj-dau nã bueauã galbinã cu shãfranea; ngãlbinescu;
(expr: mi nshãfrãnedz = mi fac galbin la fatsã)
{ro: îngălbeni (cu şofranul)}
{fr: jaunir (avec le safran)}
{en: make something yellow (with the saffron)}
ex: lji si nshãfrãnã prosupa
(expr: s-featsi galbin la fatsã); shi nshãfrãnirã (ngãlbinirã) cãmeshli

§ nshãfrãnat (nshã-frã-nátŭ) adg nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnats (nshã-frã-nátsĭ), nshãfrãnati/nshãfrãnate (nshã-frã-ná-ti) – (mãcari) tsi-lj s-ari bãgatã shãfrani; tsi s-featsi galbin cu shãfranea; ngãlbinit
{ro: îngălbenit (cu şofranul)}
{fr: jauni (avec le safran)}
{en: made yellow (with the saffron)}

§ nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) sf nshãfrãnãri (nshã-frã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ngãlbineashti cu shãfranea; ngãlbiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

salbit

salbit (sál-bitŭ) adg salbitã (sál-bi-tã), salbits (sál-bitsĭ) salbiti/sal-bite (sál-bi-ti) – (omlu) tsi easti galbin (ca turta di tsearã) la fatsã; tsi sh-chiru tutã hroma di pi prosup; sarbit, galbin, gãlbunj (fig: salbit = (i) tsi ari unã hromã ashtearsã, tsi nu para ari hromã; (ii) tsi nu-ari gustu, tsi easti fãrã nustimadã)
{ro: palid, livid; insipid}
{fr: pâle, blême; insipide}
{en: pale, livid, tasteless}
ex: moi, lilice galbinã, tsi ai boea salbitã; moi, lilice alicã, tsi-nj ti-apirish salbitã?

§ sarbit (sár-bitŭ) adg sarbitã (sár-bi-tã), sarbits (sár-bitsĭ) sarbiti/sarbite (sár-bi-ti) – (unã cu salbit)
ex: sarbitã (fig: fãrã nustimadã) easti tu tuti tsi fatsi

§ sahnã (sáh-nã) sf sahni/sahne (sáh-ni) – unã soi di hromã galbinã ashi cum u ari fatsa di om cãndu ngãlbineashti; hroma tsi u-aspuni omlu salbit tu fatsã
{ro: paloare}
{fr: pâleur, couleur jaune}
{en: palor, yellow color}

§ sãhnjisescu (sãh-nji-sés-cu) vb IV sãhnjisii (sãh-nji-síĭ), sãhnjiseam (sãh-nji-seámŭ), sãhnjisitã (sãh-nji-sí-tã), sãhnjisi-ri/sãhnjisire (sãh-nji-sí-ri) – acats unã hromã sahnã pi prosup; mi fac salbit tu fatsã; fatsa-nj si fatsi galbinã ca turta di tsearã; pãlescu la fatsã; ngãlbinescu, gãlbinescu
{ro: deveni palid}
{fr: devenir pâle, pâlir}
{en: pale, become pale}

§ sãhnjisit (sãh-nji-sítŭ) adg sãhnjisitã (sãh-nji-sí-tã), sãhnjisits (sãh-nji-sítsĭ), sãhnjisiti/sãh-njisite (sãh-nji-sí-ti) – tsi ari acãtsatã unã hromã sahnã; tsi s-ari faptã galbin la fatsã; salbit, ngãlbinit, gãlbinit
{ro: palid}
{fr: pâle, pâli}
{en: pale}

§ sãhnjisiri/sãhnjisire (sãh-nji-sí-ri) sf sãhnjisiri (sãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) sãhnjiseashti; pãliri, ngãlbiniri, gãlbiniri
{ro: acţiunea de a deveni palid}
{fr: action de devenir pâle; de pâlir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsearã1

tsearã1 (teá-rã) sf tseri (tsérĭ) –
1: luguria galbinã sh-moali cu cari alghinjli sh-fac bushtina dit un cushor, iu sh-alasã oauãli shi sh-adunã njarea;
2: lucrul di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi, tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i acasã tra si-sh facã lunjinã noaptea; luminari, lumbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: va ts-aprindu (ts-astingu) tseara = va s-mori, va ti vatãm;
3: va ts-ardu tseara = cu aprindearea-a tsearãljei va-ts ljertu amãrtiili;
4: s-lu-aducã cu tseara = s-lu-aducã cu tseara apreasã ca trã un om mortu;
5: mi fac (la fatsã, galbin ca) tsearã i turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
6: u caftu cu tseara = u caftu multu sh-nu pot s-u aflu)
{ro: ceară de albine; lumânare}
{fr: cire; cierge, bougie}
{en: wax; candle}
ex: am nã nveastã agzutoa-sã, fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: tseara); eu ãn casã cãndu intru, umplu loclu-atsel ma strimtu, shi di dzuã nj-easti-arshini, noaptea ãnj ved cama ghini (angucitoari: tseara); tuts ãlj fixeashti shi ea lãeashti (angucitoari: tseara); njicã-i laea, umpli udaea (angucitoari: tseara); divarligalui di casã sta tseri (luminãri) aspindzurati (angucitoari: gljatsa); acumpãrai tsearã (luguria galbinã tsi u fac alghinjli) ca s-adar unã tsearã (luminari, lumbadã) mari sh-dauã tseri njits; apresh nã tsearã la Ayiu-Mihali; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucrul; aprindi tseara di seu tra s-fats lunjinã n casã; galbinã ca tseara (ca lumbada) di murmintu; vrea s-tuchea ca tseara (luminarea); nã tsearã hrisusitã va ts-ardã la icoanã; tseara al Dumnidzã; va ts-aprindu tseara
(expr: va s-mori, va ti vatãm); lj-astesh tseara
(expr: ãl vãtãmai); lj-arshu tseara
(expr: cu aprindearea-a tsearãljei, ãlj ljirtai amãr-tiili); di la oi si-l lja cu tseara
(expr: s-lu-aducã di la oi cu tseara apreasã, ca trã un om mortu); mi feci tsearã
(expr: ngãlbinii tu fatsã); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã); s-u cãftam cu tseara
(expr: cãt multu s-u cãftam) sh-nu va u-aflam

§ tseara-al Dumnidzã (tseá-ral-Dum-ni-dzắ) sf pl(?) – numã datã la ma multi planti tsi crescu prit agri, livãdz, vulodz, pãshunj, locuri uscati shi virani, mardzina di cãljuri, etc., cu frãndzã nyilicioasi i piroasi, cu lilici cu cuditsã lungã, adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri, di hromã vinitã-galbinã; coada-a njelui, luludã galbinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn