DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fuljor

fuljor (fu-ljĭórŭ) sn fuljoari/fuljoare (fu-ljĭŭá-ri) – mãnuclju di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuior, cair, piciur, pitrichi, pitricã; (fig:
1: fuljor = (i) albu ca fuljorlu; (ii) peri lundzi (perci, pleati) sh-mushats tsi spindzurã ca fuljorlu; expr:
2: nu-ari fuljor ãn cap = nu-ari minti, easti lishurac, glarecicu, lishor;
3: agiungu la fuljor = si ncaci, s-acatsã di peri, si ncãrligheadzã, si nciupã)
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse, quenouillée blanche, étouppe blanche}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: fuljorlu (lãna) dit furcã; cãti trei fuljoari (cairi) toartsi pri dzuã; cãndusha albã ca fuljorlu (cairlu); fã-nj-tsã coada-a ta fuljor; cu-a lui coadã n sus, fuljor (fig: ca fuljorlu); perlji lã giuca pri pãltãri ca fuljoari; aush cu fuljoari (fig: peri, pleati) albi ca cairlu; di zbor, zbor, agiumsirã la fuljor
(expr: s-acãtsarã di peri); s-featsi perlu ca fuljor (fig: lj-alghi perlu, s-featsi perlu albu ca fuljorlu, ca cairlu)

§ fuior (fu-ĭórŭ) sn fuioari/fuioare (fu-ĭŭá-ri) – (unã cu fuljor)
ex: patru fuioari torshu

§ nfuljor (nfu-ljĭórŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljurari/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – u cur sh-u ndreg lãna (cãnipa, ljinlu, mitasea, etc.) tu mãnuclji tra s-hibã etimã trã bãgari pri furcã sh-turtseari; fac fuljoari dit lãnã (cãnavi, ljin, etc.); mpiciur
{ro: face fuioari}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: ma nfuljura (u fãtsea fuljoari) cãnipa

§ nfuljuredz (nfu-ljĭu-rédzŭ) vb I nfuljurai (nfu-ljĭu-ráĭ), nfuljuram (nfu-ljĭu-rámŭ), nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljura-ri/nfuljurare (nfu-ljĭu-rá-ri) – (unã cu nfuljor)

§ nfuljurat (nfu-ljĭu-rátŭ) adg nfuljuratã (nfu-ljĭu-rá-tã), nfuljurats (nfu-ljĭu-rátsĭ), nfuljurati/nfuljurate (nfu-ljĭu-rá-ti) – (lãna, cãnipa, etc.) tsi easti faptã fuljor; mpiciurat
{ro: (lână) facută fuior}
{fr: (laine) faite filasse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piciur

piciur (pí-cĭurŭ) sn piciuri/piciure (pí-cĭu-ri) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari; fuljor; pitrichi, pitricã, cair
{ro: fuior, caier}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}
ex: di pãlj di lãnã adrãm piciur i fuljor; featsi nã cãnistrã di piciuri

§ pitrichi/pitriche (pi-trí-chi) sf pitrichi (pi-tríchĭ) – fashã suptsãri di lãnã ndreaptã trã turtseari dit cari s-fatsi (cu furca i cicrica) druga trã pãrpodz; pitricã, piciur, fuljor, cair
{ro: făşie de fuior}
{fr: filasse de laine}
{en: tow of wool}

§ pitricã (pi-trí-cã) sf pitrits (pi-trítsĭ) – (unã cu pitrichi)

§ mpiciur (mpí-cĭurŭ) vb I mpiciurai (mpi-cĭu-ráĭ), mpiciuram (mpi-cĭu-rámŭ), mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna sh-u fac fãsh di fuljor tra s-hibã etimã trã turtseari; nfuljor
{ro: face fuior}
{fr: faire de la filasse de laine}
{en: make tows of wool}
ex: cara intrã tu cheaptsãnj, mpiciurã tutã lãna

§ mpiciurat (mpi-cĭu-rátŭ) adg mpiciuratã (mpi-cĭu-rá-tã), mpiciurats (mpi-cĭu-rátsĭ), mpiciurati/mpiciurate (mpi-cĭu-rá-ti) – (lãna) tsi easi ndreaptã shi faptã fãsh trã turtseari; nfuljurat
{ro: (lâna) făcută fâşii de fuior}
{fr: (laine) faite filasse de laine}
{en: (wool) made tows}

§ mpiciurari/mpiciurare (mpi-cĭu-rá-ri) sf mpiciurãri (mpi-cĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpiciurã lãna; nfuljurari
{ro: acţiunea de a face fâşii de fuior}
{fr: action de faire de la filasse de laine}
{en: action of making tows of wool}

§ dispiciur (dis-pí-cĭurŭ) vb I dispiciurai (dis-pi-cĭu-ráĭ), dispiciuram (dis-pi-cĭu-rámŭ), dispiciuratã (dis-pi-cĭu-rá-tã), dispiciurari/dispiciurare (dis-pi-cĭu-rá-ri) – u ndreg lãna ti turtseari dit fãsh ma suptsãri tu fãsh ma groasi trã cair

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn