DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

frãmti/frãmte

frãmti/frãmte (frắm-ti) sf frãmtsã (frắm-tsã) – (la om) partea di nsus a fatsãljei, tsi s-aflã namisa di oclji (nghios), perlu din cap (nsus) shi dauãli tãmpli (nandreapta sh-nastãnga); (la pravdã) partea di nsus sh-dininti a caplui; frãmphi, frumti, frunti, frunghi;
(expr:
1: easti frãmtea = easti atsel tsi s-aleadzi di tuts alantsãlj, easti protlu, easti caplu, easti ma marli;
2: easti di frãmti = easti un di protslji, di ma bunjlji, di ma aleptsãlj, di ma mushatslji, di ma cu minti, etc.;
3: (easti) cu steaua (luna, soarili) tu frãmti (cheptu) = (easti) multu mushat;
4: imnu n frãmti = imnu diniti, n cap, protlu;
5: ashi lj-easti scriatã pi frãmti = ashi lj-easti soartea, mira)
{ro: frunte}
{fr: front}
{en: forehead}
ex: cãciula pri frãmti; lj-ashtearsi asudorli shi-l bãshe tu frãmti; tsi ts-easti scriatã, tu frãmti tsi-easti bãgatã; amintã un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu mushat)

§ frãmphi/frãmphe (frắmp-hi) sf pl(?) – (unã cu frãmti)

§ frumti/frumte (frúm-ti) sf frumtsã (frúm-tsã) – (unã cu frãmti)
ex: trãsh tu frumti lu-agudi; tsi va s-patã lj-easti scriat pi frumti
(expr: ashi lj-au scriatã mirili)

§ frunti/frunte (frún-ti) sf fruntsã (frún-tsã) – (unã cu frãmti)
ex: s-bat cu coarnili pri frunti

§ frunghi/frunghe (frún-ghi) sf frundzi (frún-dzi) – (unã cu frãmti)

§ nfruntu (nfrún-tu) (mi) vb I nfruntai (nfrun-táĭ), nfruntam (nfrun-támŭ), nfruntatã (nfrun-tá-tã), nfruntari/nfruntare (nfrun-tá-ri) – mi-alumtu (dau cheptul) cu cariva; dãnãsescu n fatsa-a unui piriclju sh-mi-alumtu s-lu-azvingu
{ro: înfrunta}
{fr: affronter}
{en: face, defy something}
ex: lu nfruntã (s-alumtã, deadi cheptu cu el) tu migilizea mplinã

§ nfruntat (nfrun-tátŭ) adg nfruntatã (nfrun-tá-tã), nfruntats (nfrun-tátsĭ), nfruntati/nfruntate (nfrun-tá-ti) – tsi ari datã cheptu cu cariva; tsi ari nfatsã un piriclju sh-caftã s-lu-azvingã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tupoarã

tupoarã (tu-pŭá-rã) sf tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – hãlati cu cari s-talji arburlji (s-disicã leamnili, etc.) sh-cari ari un trup di cilechi tãljitoari di-unã parti sh-unã coadã di lemnu di-alantã (di cari s-tsãni hãlatea cu mãna cãndu omlu agudeashti lemnul cu tupoara); tãpoarã, topoarã, tupor, tãpor;
(expr:
1: coadã di tupoarã = prudot; omlu tsi s-aspuni tu-unã alumtã cã easti oaspi cu cariva, ma (i) s-ari datã peascumta di partea-a dushmanlui i (ii) lj-dzãtsi a dushmanlui, peascumta, lucri ti oaspi tsi dushmanlu nu li cunoashti;
2: lj-u tãlje cu tupoara = lj-tãlje shcurtu zborlu, lj-u spusi pri fatsã)
{ro: topor}
{fr: hache, cognée}
{en: axe} tupoara cãdzu nghios; agiumsirã coadã di tupoarã
(expr: prudots); trag armãnjlji sh-cu tupoarã

§ tãpoarã (tã-pŭá-rã) sf tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: agãrshi tãpoara; cu tãpoarili tãljats; curiili-avdzãrã vreavã, cum cad surdi tãpoari

§ topoarã (to-pŭá-rã) sf topoari/topoare (to-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)

§ tupor (tu-pórŭ) sn tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: va tãljari cu tuporlu; lu-agudi cu tuporlu pi frãmti sh-lu-arucuti

§ tãpor (tã-pórŭ) sn tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; mãrlji mor cu tãpoarili, njitslji mor cu lãludzli; cu tãporlu, cu schiparea, trã niheam di oarã cutia di mortu fu adratã; avea mash un tãpor cu cari tãlja leamni; s-lja di la hani un pescu shi s-alasã cãparã tãporlu; s-plãteascã pescul shi s-lja tãporlu; apoea lja un tãpor, sh-fatsi crutsea shi dzãtsi

§ tupurãts (tu-pu-rắtsŭ) sn tupurãtsã (tu-pu-rắ-tsã) – tãpor njic; tãpuric
{ro: toporaş}
{fr: petite hache, petite cognée}
{en: small axe, hatchet}

§ tãpuric (tã-pu-rícŭ) sn tãpuritsi/tãpuritse (tã-pu-rí-tsi) – (unã cu tupurãts)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn