DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cornu2

cornu2 (cór-nu) sn coarni/coarne (cŭár-ni) – luguria (multi ori lungã shi shutsãtã) tsi creashti pri caplu-a unor prãvdzã ca birbec, tsap, caprã, bou, tserbu, etc. cu cari pot si s-apãrã tu-alumti; (fig:
1: cornu = cap, minti, minduiri; expr:
2: atsel cu-un cornu = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.;
3: u bag (nj-intrã) tu cornu = u-aduchescu, u bag tu minti sh-nu va u-agãrshescu;
4: nu-l bag tu cornu = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi; nu-l dau di mãnear;
5: lj-bag coarni (a unui lucru) = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coadi, l-fac di per funi, etc.;
7: nj-cadi n cornu = ãnj treatsi prit minti;
8: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
9: tsi, va scots (va s-ai, va s-acats) cornu (coarni)? = tsi, vrei (va scots cornu tra) s-ti-aledz di-alantsã?; va pats tsiva?)
{ro: corn (la cap de animal)}
{fr: corne}
{en: horn}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); zurlul nu-ari coarni si-l cunoshti; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; tavrul amparã cu coarnili; di coarni di tserbu s-adarã mãneari; s-aflã un cornu di prici nividzutã; va scots cornu?
(expr: va ti fats s-hii altã soi ca di-alantã dunjai?); cara s-mãcai, eara sã scots cornu?
(expr: va pãtsai tsiva?); cãtse s-li mãc tuti singur, tsi, va sã scot cornu?
(expr: nu va hiu ca-alantsã?; va pat tsiva?); canda ari cornu
(expr: canda ari tsiva cu cari s-aleadzi di-alantsã); lj-cadi n cornu
(expr: lj-treatsi prit minti); nu ascultã, ici nu mi bagã tu cornu
(expr: nu-nj da di mãnear); ea tu cornu (fig: cap) ãl bãgã grailu; li bãgã tu cornu (fig: cap) tuti; li bãgã ghini tu cornu (fig: tu minti); minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu
(expr: s-tsãni tu minti) altãoarã; iu lj-intrã a lui tu cornu (fig: cap, minti) atseali zboarã?; cari li bãgã tu cornu
(expr: cari lã deadi vãrã simasii, cari li-avdzã) pãlãvrili a lui; giurãmintili a tali mini nu li bag tu cornu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmu3

curmu3 (cúr-mu) sn curmuri (cúr-murĭ) – parti dit unã funi;
(expr: di curmu featsi funi = di dip tsiva, fac un lucru mari; featsi di peri, funi; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.)
{ro: curm, curmei de funie}
{fr: portion d’une corde}
{en: piece of rope}
ex: cu curmul aestu leagã capra di coarni; mi streasi cu curmul (funea) di-nj curmã (nj-avursi multu, nj-sicã) mãna; caplu di curmu; sh-lo curmul shi nchisi trã leamni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floarã

floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)

§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)

§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã

§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu

§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli

§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori
{ro: florărie}
{fr: serre, magazin du fleuriste}
{en: flower garden, flower shop}
ex: Dumãnica va s-mi-acats di flurãrii (di crishtearea-a lilicilor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

funi/fune

funi/fune (fú-ni) sf funj (fúnjĭ) – unã soi di cioarã multu groasã, adratã di ma multi ciori cama suptsãri shutsãti unã tu altã; fortumã, pãlãmar;
(expr:
1: atsel di pi funi = drac, dyeavul, atsel cu-un cicior, etc.;
2: u tsãn funi; mi duc funi = u tsãn (mi duc) dipriunã; dzãc idyiul lucru fãrã s-astãmãtsescu dip;
3: di per funi u fac = di dip tsiva, l-fac mari un lucru; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
4: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, anapud;
5: funea shi sãpunea = aspindzurarea-a unui om)
{ro: funie}
{fr: corde}
{en: rope}
ex: funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); lu ligarã cu funea; lja funea sh-du-ti trã leamni; baba funi u tsãnea
(expr: u tsãnea dipriunã; dãztsea tut chirolu idyili lucri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luludã

luludã (lu-lú-dã) sf luludz (lu-lúdzĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri lãludz; lãludã, floarã, floari, florã, lilici, cicechi, anthi;
(expr: luludz la caplu-ts! = s-ti ved mortu!)
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}

§ lãludã (lã-lú-dã) sf lãludz (lu-lúdzĭ) – (unã cu luludã)

§ luludã galbinã (lu-lú-dã gál-bi-nã) sf – unã soi di luludã cari, dit hirbearea-a truplui shi a arãdãtsinãljei a ljei, si scoati unã bueauã galbinã cu cari s-buisescu tsãsãturi
{ro: lumânărică}
{fr: molène; cierge de Notre-Dame}
{en: mullein}

§ luludyisescu (lu-lud-yi-sés-cu) vb IV luludyisii (lu-lud-yi-síĭ), luludyiseam (lu-lud-yi-seámŭ), luludyisitã (lu-lud-yi-sí-tã), luludyisiri/luludyisire (lu-lud-yi-sí-ri) – (plantã, pom) fatsi (scoati, da, s-acoapirã cu, dishcljidi, etc.) luludz; nflurescu, ãnflurescu, anflurescu, flituri-sescu, dishcljid
{ro: înflori}
{fr: fleurir}
{en: flower}
ex: ponjlji luludyisirã (dishcljisirã, scoasirã luludz)

§ luludyisit (lu-lud-yi-sítŭ) adg luludyisitã (lu-lud-yi-sí-tã), luludyisits (lu-lud-yi-sítsĭ), luludyisiti/luludyisite (lu-lud-yi-sí-ti) – cari ari faptã (scoasã, datã, s-ari acupiritã cu) luludz; nflurit, ãnflurit, anflurit, fliturisit, dishcljis
{ro: înflorit}
{fr: fleuri}
{en: flowered}

§ luludyisi-ri/luludyisire (lu-lud-yi-sí-ri) sf luludyisiri (lu-lud-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva luludyiseashti; nfluriri, ãnfluriri, anfluriri, fliturisiri
{ro: acţiunea de a înflori, înflorire}
{fr: action de fleurir; fleuraison}
{en: action of flowering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

manushachi/manushache

manushachi/manushache (ma-nu-shĭá-chi) sf manushachi (ma-nu-shĭáchĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; musahi, yioarã, ghioarã; catsitã
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: trei tumbi di manushachi s-agioacã tu soari; ded a vrutiljei asearã unã tumbã njicã di mushati manushachi

§ musahi/musahe (mu-sá-hi) sf musãhi (mu-sắhĭ) – (unã cu manushachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã