DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

copan1

copan1 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) – ficiuric njic, nat, gad, ficiuric; fig: copan = njic, mixos)
{ro: copilaş; mucos, insolent}
{fr: petit enfant, gamin; morveux, insolent}
{en: small child}
ex: un copan (nat) ãnfãshat; un copan
(expr: mixos) di ficior; hii copan
(expr: njic, mixos) ninga

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nascu

nascu (nás-cu) (mi) vb III shi II nãscui (nãs-cúĭ), nãshteam (nãsh-teámŭ), nãscutã (nãs-cú-tã), nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) shi nãsh-teari/nãshteare (nãsh-teá-ri) – amintu (aduc tu lumi) un njic; dau banã-a unui lucru (a unei idei, etc.); (pom, earbã, lilici, etc.) easi (da) dit unã simintsã; fac (njic), amintu, fet, afet, aflu, nfash, fitru-sescu, es, dau
{ro: naşte, încolţi}
{fr: naître, acoucher, pousser}
{en: give birth, sprout}
ex: nveasta-al Marcu nãscu (amintã) mascur; yitã nãscu (fitrusi) ditru loc; un s-nascã (s-facã) mer arosh, alantu s-nascã chiparosh; cãndu vinji oara s-nascã (s-amin-tã) featsi, nã featã; gione, di-iu aushlji a noshtri s-nãscurã (s-fitarã); muljarea, cãndu s-apruchea s-nascã (s-amintã, sã nfashi), s-dutsea tu pãduri di nãshtea (di-aminta, di nfãsha)

§ nãscut (nãs-cútŭ) adg nãscutã (nãs-cú-tã), nãscuts (nãs-cútsĭ), nãscu-ti/nãscute (nãs-cú-ti) – (njiclu) tsi s-ari amintatã (faptã, fitatã); amintat, faptu, fitat, afitat, aflat, nfãshat, fitrusit, ishit, dat
{ro: năs-cut, încolţit}
{fr: acouché, né, poussé}
{en: given birth, born, sprouted}

§ nashtiri/nashtire (násh-ti-ri) sf nashtiri (násh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-nashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-fatsi (un njic); nãshteari, amintari, fãtseari, fitari, afitari, aflari, nfãshari, fitrusiri, ishiri, dari
{ro: acţiunea de a naşte, de a încolţi; naştere, încolţire}
{fr: action de naître, d’acoucher, de pousser}
{en: action of giving birth, of sprouting}

§ nãshteari/nãshteare (nãsh-teá-ri) sf nãshteri (nãsh-térĭ) – (unã cu nashtiri)
ex: nãshtearea lj-easti greauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã