Dictsiunar

nel (nélŭ) sm neali/neale (neá-li) –
1: tserclju njic di metal (her, cilechi, malamã, asimi, etc.) tsi poati s-aibã sh-chetri scumpi (dyeamanti) sh-cari s-poartã ca stulii tu dzeadziti trã mushuteatsã;
2: tserclu njic di metal cari, bãgati ma multi un tu-alantu fac unã singiri; anel, vãrãguci; (fig:
1: nel = nelu di isozmatã; expr:
2: alãxim nealili = nã isusim;
3: lj-tornu nelu = aspargu isozma;
4: va nj-arucã nelu nãpoi! = un zbor cu noima: nu mi mealã!;
5: prit nel li treatsi (gugoashili) = easti bun nishangi, bun s-agudeascã nishanea cu gugoshlu di tufechi;
6: perlu neali = per tsi ari ciulii anvãrtiti ca neali; per cu-avoali, cu cãrcmi; perlu ncãrciljat, ncãrciljos)
{ro: inel}
{fr: anneau; bague}
{en: ring}
ex: sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avea dzeadzitli mplini di neali; eara s-pitreacã nelu (fig: nelu di isozmatã); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã); va nj-arucã nelu nãpoi!
(expr: nu mi mealã “cã va s-aspargã isozma!”); cãndu nelu-a unui va sãndzineadzã; ca atsel cu nelu: “di-aclo talji” (zbor: s-talji deadzitlu cu nelu); cu perlu neali
(expr: ncãrciljats); prit nel u tritsea
(expr: bun nishan-gi)

§ nilush (ni-lúshĭŭ) sn nilushi/nilushe (ni-lú-shi) – nel njic
{ro: inel mic}
{fr: petit anneau; petite bague}
{en: small ring}
ex: un nilush, dauã nilushi

§ anel (a-nélŭ) sm aneali/aneale (a-neá-li) – (unã cu nel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}
{fr: action de ne pas estimer, de ne pas évaluer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

alai-bei

alai-bei (a-láĭ-beĭ) sm alai-bei (a-láĭ-beĭ) shi alai-beeanj (a-láĭ-be-ĭanjĭ) – ufitser (di scarã-analtã) dit ascherea nturtseascã; colasa, culasi
{ro: colonel}
{fr: colonel, officier supérieur}
{en: colonel, superior officer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

al

al (álŭ), ali (á-li) – articulu proclitic (tsi nu-ari actsentu) tsi s-bagã nãintea-a substantivlui (a unei numã) ta s-facã ginitivlu icã dativlu singular ca bunãoarã tu: dau al Dumnidzã, dau ali featã, calu al Mitrusha, dzãsh al Mitrusha, perlu-ali Marii, ded ali Marii
{ro: articol proclitic ce se pune înaintea substantivului posesor; se foloseşte şi pentru dativul singular}
{fr: article proclitique mis devant le substantif possessif}
{en: article proclitic put in front of a possessive name}
ex: ficiorlu al pap (a paplui); grailu al ljirtat (a ljirtatlui) pãrinti; tut al Dumnidzã (a Dumnidzãlui) s-featsi; sh-nãs turcu ma sh-eu un suflit hursescu al Dumnidzã (a Dumnidzãlui); ghini-lj fãtsesh al arbines (a arbineslui); cãnjlji lji s-arucarã cãvalã al ghegã; al Hristo (a Hristolui) tsi mari lucru eara?; al hiljlu (a hiljlui) di amirã ãlj vinji; al aush (a aushlui) ãlj pãru; ali vrutã (a vrutãljei) ãlj si featsi njilã; dã ali muljari (a muljariljei) aestã carti; lj-ded nelu-ali Catini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

alãndurishi/alãndurishe

alãndurishi/alãndurishe (a-lãn-du-rí-shi) sf alãndurishi/alãn-durishe (a-lãn-du-rí-shi) – earbã tsi creashti piningã casa-a omlui, tu locuri virani, casi apãrnãsiti, ningã stiznji, etc., cu frãndzi tãljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati unã soi di dzamã (ca laptili) galbinã/purtucalishi cãndu lji s-arupi truplu; hilidunjauã, hilidru-njauã
{ro: iarba rândunelei}
{fr: herbe aux verrue, chélidoine, grande éclaire}
{en: great celandine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)

ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

§ ampãrat (am-pã-rátŭ) adg ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrats (am-pã-rátsĭ), ampãra-ti/ampãrate (am-pã-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ ampãra-ri/ampãrare (am-pã-rá-ri) sf ampãrãri (am-pã-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ambuts (am-bútsŭ) (mi) vb IV shi I ambutsãi (am-bu-tsắĭ) shi ambutsai (am-bu-tsáĭ), ambutsam (am-bu-tsámŭ), ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã) shi ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsãri/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) shi ambutsari/ambutsare (am-bu-tsá-ri) –
1: (pravda) intrã (agudeashti, ntsapã, s-alumtã) cu coarnili pri/cu cariva; mbuts, mbut, ambuir, mbuir, ampar;
2: trec unã sulã prit truplu-a unui njel; (tu chirolu veclju) hig un par sturghisit sh-hiptu n loc, tu truplu-a unui om tsi voi s-lu vatãm (tra s-treacã prit mãri tiranji ninti ca s-moarã); bag tu sulã;
3: ntsap cu un ac (un schin, unã penurã, etc.); ntsap, schin, yispinedz
{ro: împunge; trage în ţeapă; înţepa}
{fr: encorner; empaler; piquer}
{en: gore, stab (with horns); impale; prick}

§ ambutsãt1 (am-bu-tsắtŭ) adg ambutsãtã (am-bu-tsắ-tã), ambutsãts (am-bu-tsắtsĭ), ambutsãti/ambutsãte (am-bu-tsắ-ti) –
1: tsi easti ambuirat; mbutsat, mbutat, ambuirat, mbuirat, ampãrat;
2: tsi easti bãgat tu sulã;
3: tsi easti ntsãpat; schinat, yispinat
{ro: împuns; tras în ţeapă; înţepat}
{fr: encorné; empalé; piqué}
{en: gored, stabbed (with horns); impaled; pricked}

§ ambutsat (am-bu-tsátŭ) adg ambutsatã (am-bu-tsá-tã), ambutsats (am-bu-tsátsĭ), ambutsa-ti/ambutsate (am-bu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ ambutsã-ri1/ambutsãre (am-bu-tsắ-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva;
1: ambuirari; mbutsari, mbutari, ambuirari, mbuirari, ampãrari;
2: bãgari tu sulã;
3: ntsãpari, schinari, yispinari
{ro: acţiunea de a împunge; de a trage în ţeapă; de a înţepa; împungere, tragere în ţeapă, înţepare}
{fr: action d’encorner; d’empaler; de piquer}
{en: action of goring, of stabbing (with horns); of impaling; of pricking}

§ ambutsa-ri/ambutsare (am-bu-tsá-ri) sf ambutsãri (am-bu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbuts1 (mbútsŭ) vb IV shi I mbutsãi (mbu-tsắĭ) shi mbutsai (mbu-tsáĭ), mbutsam (mbu-tsámŭ), mbutsãtã (mbu-tsắ-tã) shi mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsãri/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) shi mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) – (unã cu ambuts)
ex: vãtsli si mbutsã cu coarnili; njeljlji si mbutsã (s-alumtã cu coarnili) tu virdeatsã; lu nvitsã s-lu mbutsã (s-da cu coarnili)

§ mbutsãt1 (mbu-tsắtŭ) adg mbutsãtã (mbu-tsắ-tã), mbutsãts (mbu-tsắtsĭ), mbutsãti/mbutsãte (mbu-tsắ-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ mbutsat (mbu-tsátŭ) adg mbutsatã (mbu-tsá-tã), mbutsats (mbu-tsátsĭ), mbutsati/mbutsate (mbu-tsá-ti) – (unã cu ambutsãt1)

§ mbutsãri1/mbutsãre (mbu-tsắ-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbutsari/mbutsare (mbu-tsá-ri) sf mbutsãri (mbu-tsắrĭ) – (unã cu ambutsãri1)

§ mbuts2 (mbútsŭ) sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbutsã tsiva; mbuirari; mbutsari, mbutsãri, mbuirari, etc. {ro împungere}
{fr: coup de corne (en parlant des moutons, des boeufs, etc.)}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: nãs mi-ascãpã di mbutslu-a njelui cã eara s-mi vatãmã

§ mbut1 (mbú-tŭ) (mi) vb I mbutai (mbu-táĭ), mbutam (mbu-támŭ), mbutatã (mbu-tá-tã), mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: tsap s-ti mbutã (s-ti-ambuirã)

§ mbutat (mbu-tátŭ) adg mbutatã (mbu-tá-tã), mbutats (mbu-tátsĭ), mbutati/mbutate (mbu-tá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbutari/mbutare (mbu-tá-ri) sf mbutãri (mbu-tắrĭ) – (unã cu ambuirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

andarã

andarã (an-dá-rã) sf andãri (an-dắrĭ) shi andãruri (an-dắ-rurĭ) – ntunearic i negurã (faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc.) tsi s-arãspãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, negurã; (fig: andarã = (i) mintireaji, arãeatã, acatastasi, atãxii, nearadã, etc.; (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arãspãndeashti ca andara pristi tut loclu)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf; turbureală, nelinişte, vacarm, alarmă}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière; vacarme, allarme}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust; uproar, alarm}
ex: tsi andarã (negurã) s-featsi di fum; andarã (negurã) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andarã (fig: mintireaji, niisihii); si s-ducã andarã (fig: si s-ducã ca andara pristi tut loclu); s-u-ardu pãnea astã searã, sã-lj si ducã andarã (fig: si s-avdã pristi tut loclu); tsi andarã (arãeatã, acãtãstãsii) easti tu-aestã casã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

anel

anel (a-nélŭ) sm – vedz tu nel

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nel

anvãrtescu

anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari

§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã

§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}

{fr: action de (faire) tourner, de pirouetter, d’envelopper}
{en: action of turning, of pirouetting, of wrapping up}

§ ãnvãrtescu (ãn-vãr-tés-cu) (mi) vb IV ãnvãrtii (ãn-vãr-tíĭ), ãnvãrteam (ãn-vãr-teámŭ), ãnvãrtitã (ãn-vãr-tí-tã), ãnvãrti-ri/ãnvãrtire (ãn-vãr-tí-ri) – (unã cu anvãrtescu)

§ ãnvãrtit (ãn-vãr-títŭ) adg ãnvãrtitã (ãn-vãr-tí-tã), ãnvãrtits (ãn-vãr-títsĭ), ãnvãrtiti/ãnvãrtite (ãn-vãr-tí-ti) – (unã cu anvãrtit)

§ ãnvãrti-ri/ãnvãrtire (ãn-vãr-tí-ri) sf ãnvãrtiri (ãn-vãr-tírĭ) – (unã cu anvãrtiri)

§ nvãrtescu (nvãr-tés-cu) (mi) vb IV nvãrtii (nvãr-tíĭ), nvãrteam (nvãr-teámŭ), nvãrtitã (nvãr-tí-tã), nvãrtiri/nvãrtire (nvãr-tí-ri) – (unã cu anvãrtescu)
ex: mi nvãrtii ncoa, nclo, cã nu aveam lucru; nvãrtea-u s-puteari; nu poati s-lji nvãrteascã caplu; easti strimtã casa, nu am iu s-mi nvãrtescu; l-vidzui cum si nvãrtea piningã mini

§ nvãrtit (nvãr-títŭ) adg nvãrtitã (nvãr-tí-tã), nvãrtits (nvãr-títsĭ), nvãrtiti/nvãrtite (nvãr-tí-ti) – (unã cu anvãrtit)
ex: easti ghini nvãrtit hirlu; nvãrtiti cu seulu a schepilor

§ nvãrtiri/nvãrtire (nvãr-tí-ri) sf nvãrtiri (nvãr-tírĭ) – (unã cu anvãrtiri)

§ anvãrtiturã (an-vãr-ti-tú-rã) sf anvãrtituri (an-vãr-ti-túrĭ) – shutsãrea tsi u fatsi omlu deavãrliga di un loc cãndu si-anvãrteashti; ãnvãrtiturã
{ro: învârtitură}
{fr: pirouette}
{en: pirouette}

§ ãnvãrtiturã (ãn-vãr-ti-tú-rã) sf ãnvãrtituri (ãn-vãr-ti-túrĭ) – (unã cu anvãrtiturã)

§ nvãrtiturã (nvãr-ti-tú-rã) sf nvãrtituri (nvãr-ti-túrĭ) – (unã cu anvãrtiturã)
ex: featsi yinghits nvãrtituri pri minutã; tu nvãrtiturã, lj-acãtsã mãna sh-lj-u-arupsi dit umir

§ dizvãrtescu (diz-vãr-tés-cu) (mi) vb IV dizvãrtii (diz-vãr-tíĭ), dizvãrteam (diz-vãr-teámŭ), dizvãrtitã (diz-vãr-tí-tã), dizvãrtiri/dizvãrtire (diz-vãr-tí-ri) – fac un lucru adunat tu-un loc si sã tindã tu-un loc ma largu; dishuts (disfac) un lucru shutsãt sh-lu tindu; disfac, dishuts, tindu, ashternu, pispilescu, etc.
{ro: dezvârti, desfăşura}
{fr: déplier, déployer}
{en: unfold, spread out, deploy}

§ dizvãrtit (diz-vãr-títŭ) adg dizvãrtitã (diz-vãr-tí-tã), dizvãrtits (diz-vãr-títsĭ), dizvãrtiti/dizvãrtite (diz-vãr-tí-ti) – (lucru adunat, shutsãt, etc.) tsi easti tes tu-un loc ma largu; disfãcut, dishutsãt, tes, ashtirnut, pispilit, etc.
{ro: dezvârtit, desfăşurat}
{fr: déplié, déployé}
{en: unfolded, spread out, deployed}

§ dizvãrti-ri/dizvãrtire (diz-vãr-tí-ri) sf dizvãrtiri (diz-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-dizvãrteashti; disfãtseari, disfatsiri, dishutsãri, tindeari, ashtirneari, pispiliri, etc.
{ro: acţiunea de a dezvârti, de a desfăşura; dezvârtire, desfăşurare}
{fr: action de déplier, de déployer}
{en: action of unfolding, of spreading out, of deploying}

§ dizvãrtiturã (diz-vãr-ti-tú-rã) sf dizvãrtituri (diz-vãr-ti-túrĭ) – lucru tsi easti dizvãrtit; atsea tsi s-fatsi (icã oara) cãndu s-dizvãrteashti tsiva; dizvãrtiri
ex: tu dizvãrtiturã (tu dizvãrtiri, tu oara tsi dizvãrtea) fu agudit
{ro: dezvârtire, desfăşurare}
{fr: dépliage, déploiment}
{en: unfolding, deployment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

bunelâ

butinelu

canelâ

canelâ

danelâ

danelâ

fanelâ

fântânelâ

flanelâ

flanelâ

nel

afundu1

ahãrdzescu

alai-bei

al

alãndurishi/alãndurishe

amadã

ambuir

andarã

anel

anvãrtescu

avlakiŭ

bunelã

dizvucatŭ

fanelã

huníi

nelŭ

pãrintescu