Dictsiunar

negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã

§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari

§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)

{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã

§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: pri muntsã avea niguratã (s-avea ashtirnutã negura); acãtsã s-nigureadzã (s-cadã negura; dictsiunarlu-al Papahagi ari: sã ngureadzã, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar)

§ nigurat (ni-gu-rátŭ) adg niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurats (ni-gu-rátsĭ), nigurati/nigurate (ni-gu-rá-ti) – (loc) tsi s-ari acupiritã di negurã; ntunicat, niurat; (fig: nigurat = (tser) tsi easti acupirit di niori; tsi easti ntunicat (la fatsã)
{ro: acoperit cu nori; înnegurat, întunecat, posomorât}
{fr: couvert de nuages; obscurci, assombri}
{en: darkened, grown obscure; cloudy (face, eyes)}
ex: anj ncljish, nigurats (fig: ntunicats); niguratã (fig: ntunicatã) masti ari

§ nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) sf nigurãri (ni-gu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nigureadzã tsiva; ntunicari, niurari
{ro: acţiunea de a (se) acoperi cu nori; de a (se) înnegura, de a (se) întuneca, de a (se) posomorî; acoperire cu nori, înnegurare, întunecare, posomorâre}
{fr: action de se couvrir de nuages; de (s’)obscurcir, de (s’)assombrir}
{en: action of darkening, of growing obscure; of becoming cloudy (face, eyes)}

§ dizniguredz (diz-ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I diznigurai (diz-ni-gu-ráĭ), dizniguram (diz-ni-gu-rámŭ), dizniguratã (diz-ni-gu-rá-tã), diznigurari/diznigurare (diz-ni-gu-rá-ri) – es dit negurã; (mi) lunjinedz (la fatsã)
{ro: (se) dispersa (nori, negură)}
{fr: (se) disperser (nuages, brouillard)}
{en: disperse (clouds, mist)}
ex: s-diznigurarã (ishirã di sum nior, s-lunjinarã) muntsãlj

§ diznigureadzã (diz-ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs diznigurã (diz-ni-gu-rắ), diznigura (diz-ni-gu-rá), dizniguratã (diz-ni-gu-rá-tã), diznigurari/diznigurare (diz-ni-gu-rá-ri) – (pirs. 3-a; unã cu dizniguredz)

§ diznigurat (diz-ni-gu-rátŭ) adg dizniguratã (diz-ni-gu-rá-tã), diznigurats (diz-ni-gu-rátsĭ), diznigura-ti/diznigurate (diz-ni-gu-rá-ti) – tsi easi di sum negurà; tsi s-lunjineadzã
{ro: (nori, negură) dispersat}
{fr: (nuages, brouillard) dispersé}
{en: (clouds, mist) dispersed}

§ diznigurari/diz-nigurare (diz-ni-gu-rá-ri) sf diznigurãri (diz-ni-gu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-diznigureadzã
{ro: acţiunea de a (se) dispersa (nori, negură)}
{fr: action de (se) disperser (nuages, brouillard)}
{en: action of dispersing (clouds, mist)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

negurã*

negurã* (né-gu-rã) – singularlu fiminin di la adgictivlu “negur”; vedz negur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

negur

negur (né-gurŭ) adg – vedz tu negru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: negru

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

agunescu

agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru

§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}

§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati

§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}

§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: azgunii ghifta dit ubor; mi azguni din casã; azgunirã dit pãlati amiroanja cu tut ficior; lj-azguni tuts amiradzlji alantsã di pi scamnu cu giunaticlu a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

andarã

andarã (an-dá-rã) sf andãri (an-dắrĭ) shi andãruri (an-dắ-rurĭ) – ntunearic i negurã (faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc.) tsi s-arãspãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, negurã; (fig: andarã = (i) mintireaji, arãeatã, acatastasi, atãxii, nearadã, etc.; (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arãspãndeashti ca andara pristi tut loclu)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf; turbureală, nelinişte, vacarm, alarmă}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière; vacarme, allarme}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust; uproar, alarm}
ex: tsi andarã (negurã) s-featsi di fum; andarã (negurã) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andarã (fig: mintireaji, niisihii); si s-ducã andarã (fig: si s-ducã ca andara pristi tut loclu); s-u-ardu pãnea astã searã, sã-lj si ducã andarã (fig: si s-avdã pristi tut loclu); tsi andarã (arãeatã, acãtãstãsii) easti tu-aestã casã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ averiga (a-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ nvãrliga (nvãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: nvãrliga di un mur-mintu; va s-cadã ca moarti nvãrliga di mini

§ varliga (var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: varliga di varliga; trei lai pulj lu-aduc varliga

§ vãrliga (vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ vãrligalui (vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: vãrligalui vimtul ascultu cum bati

§ vãriga (vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ dinvãrliga (din-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tsi s-fãtsea dinvãrliga-lj

§ nvarliga (nvar-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: leamni nvarliga bãga

§ divãrliga (di-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarliga (di-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: lj-vinji cãciula divarliga
(expr: easti ciurtuit, cihtisit)

§ divarligala (di-var-lí-ga-la) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarligalui (di-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: ljundarlji eara-lj adunats divarligalui di foc

§ deanvarliga (dean-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavarliga (dea-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavãrliga (dea-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: deavãrliga-a sinurilor aistor si nvãrtea

§ deavarligalui (dea-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divãriga (di-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: divãriga avea siminatã carafili

§ anvãrlighedz (an-vãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, ntsircljedz, tsircljedz, ntserclju, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, ãncrupiljedz, tsingu;
(expr: anvãrlighedz lumea ntreagã = cutriyir, alag pristi tut loclu)
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: stanea elj u-anvãrliga; furlji anvãrligarã hoara; casa-al Licea-anvãrligarã; anvãrligai (cutriyirai, alãgai) lumea ntreagã; intrarã n hoarã cu vãtsli, anvãrligarã casa-a featãljei

§ anvãrlig (an-vãr-líg) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ anvãrligat (an-vãr-li-gátŭ) adg anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligats (an-vãr-li-gátsĭ), anvãrligati/anvãrligate (an-vãr-li-gá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; (hoarã, cãsãbã, etc.) tsi ari ascheri di dushmani avãr-liga sh-vãrnu nu poati s-easã icã s-intrã (n hoarã, cãsãbã, etc.); nvãrligat, anvãrigat, tsircljat, ntsircljat, ncurpiljat, ãncurpiljat, ncru-piljat, ãncrupiljat, tsimtu
{ro: încercuit, împrejmuit}
{fr: entouré, cerné, assiégé}
{en: surrounded, enclosed, encircled}
ex: amirãlu, anvãrligat di 40-lji di dziniradz; ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; di dushmanj anvãrligatã

§ anvãrligari/anvãr-ligare (an-vãr-li-gá-ri) sf anvãrligãri (an-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-anvãrligheadzã; nvãrigari, divãrigari, nvãrligari, divãrligari, tsircljari, ntsircljari, ncurpiljari, ãncurpiljari, ncrupiljari, ãncrupiljari, tsindzeari
{ro: acţiunea de încercui, de a împrejmui; încercuire, împrejmuire}
{fr: action d’entourer, de cerner, d’assiéger}
{en: action of surrounding, of enclosing, of encircling}
ex: cãdzu anvãrligari greauã pri noi

§ nvãrlighedz (nvãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: Muscopulea nvãrligarã

§ nvãrlig (nvãr-líg) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: lu nvãrligarã gean-darlji di tuti pãrtsãli; lji nvãrligai casa cu tãrãts

§ nvãrligat (nvãr-li-gátŭ) adg nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligats (nvãr-li-gátsĭ), nvãrligati/nvãrligate (nvãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: pãlatea eara nvãrligatã cu muri analtsã; doarmi nvãrligat di gusha-a featãljei

§ nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) sf nvãrligãri (nvãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ dizvãrlig (diz-vãr-li-gŭ) (mi) vb I dizvãrligai (diz-vãr-li-gáĭ), dizvãrligam (diz-vãr-li-gámŭ), dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) – aspargu atsea (tsercljul, gardul, etc.) tsi s-aflã deavãrliga di (tsi lu nvãrligheadzã) un lucru (ubor, casã, lumi, ascheri, cãsãbã, etc.)
{ro: desconjura}
{fr: enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: take off (break) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}
ex: dizvãrligã cãpestrul a calui; ascherea dizvãrligã cula iu eara ncljish

§ dizvãrligat (diz-vãr-li-gátŭ) adg dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligats (diz-vãr-li-gátsĭ), dizvãrligati/dizvãrligate (diz-vãr-li-gá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã (aspartã) atsea tsi lu-anvãrligheadzã un lucru
{ro: desconjurat}
{fr: (cercle, clôture, siége, etc.) enlevé}
{en: (surrounding circle, fence, siege, etc.) taken off (broken)}

§ dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) sf dizvãrligãri (diz-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizvãrligat
{ro: acţiunea de desconjura}
{fr: action d’enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: action of breaking (taking off) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}

§ anvãrig (an-vã-ríg) (mi) vb I anvãrigai (an-vã-ri-gáĭ), anvãrigam (an-vã-ri-gámŭ), anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: anvãrigai (mi dush deavãrliga di) balta di multi ori

§ anvãrigat (an-vã-ri-gátŭ) adg anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigats (an-vã-ri-gátsĭ), anvãriga-ti/anvãrigate (an-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãri-gari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) sf anvãrigãri (an-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: apucai anvãrigarea-a bisearicãljei; cãndu cu anvãrigarea-a tsitatiljei, earam nuntru

§ divãrig (di-vã-ri-gŭ) (mi) vb I divãrigai (di-vã-ri-gáĭ), divãrigam (di-vã-ri-gámŭ), divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)
ex: lj-divãrigarã (lji ntsircljarã) cula

§ divãrigat (di-vã-ri-gátŭ) adg divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigats (di-vã-ri-gátsĭ), divãrigati/divãrigate (di-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: casa lj-easti divãrigatã (ngãrditã di tuti pãrtsãli, anvãrligatã) di-un mur analtu

§ divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) sf divãrigãri (di-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: divãrigarea (anvãrligarea) a dushmanlui s-featsi cu mari zahmeti

§ vãrlighedz (vãr-lí-ghĭédzŭ) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãr-ligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrlig (vãr-líg) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãrligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrligat (vãr-li-gátŭ) adg vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligats (vãr-li-gátsĭ), vãrligati/vãrligate (vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) sf vãrligãri (vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ divãrlig (di-vãr-li-gŭ) (mi) vb I divãrligai (di-vãr-li-gáĭ), divãrligam (di-vãr-li-gámŭ), divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)

§ divãrligat (di-vãr-li-gátŭ) adg divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligats (di-vãr-li-gátsĭ), divãrligati/divãrligate (di-vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) sf divãrligãri (di-vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ ãnverigat (ãn-ve-ri-gátŭ) adg ãnverigatã (ãn-ve-ri-gá-tã), ãnverigats (ãn-ve-ri-gátsĭ), ãnverigati/ãnverigate (ãn-ve-ri-gá-te) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãrligos (an-vãr-li-gósŭ) adg anvãrligoasã (an-vãr-li-gŭá-sã), anvãrligosh (an-vãr-li-góshĭ), anvãrligoasi/anvãrligoase (an-vãr-li-gŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroatã icã discu; ãnvãrligos, nvãrligos, vãrligos, ãnvãrgos, nvãrgos, nvrãgos, arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos; (fig: zboarã anvãrligoasi = zboarã diplu-matitsi, spusi ashi tra s-nu cãrteascã lumea)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: greashti zboarã an-vãrligoasi
(expr: diplumatitsi)

§ ãnvãrligos (ãn-vãr-li-gósŭ) adg ãnvãrligoasã (ãn-vãr-li-gŭá-sã), ãnvãrligosh (ãn-vãr-li-góshĭ), ãnvãrligoasi/ãnvãrligoase (ãn-vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: unglji ãnvãrligoasi (ca ncusurati; tu scriarea-a noastrã: unglji nvãrligoasi)

§ nvãrligos (nvãr-li-gósŭ) adg nvãrligoasã (nvãr-li-gŭá-sã), nvãrligosh (nvãr-li-góshĭ), nvãrligoasi/nvãr-ligoase (nvãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)

§ ãnvãrgos (ãn-vãr-gósŭ) adg ãnvãrgoasã (ãn-vãr-gŭá-sã), ãnvãrgosh (ãn-vãr-góshĭ), ãnvãrgoasi/ãnvãrgoase (ãn-vãr-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: luna albã, ãnvãrgoasã (arucutoasã; tu scriarea-a noastrã: luna albã, nvãrgoasã)

§ nvãrgos (nvãr-gósŭ) adg nvãrgoasã (nvãr-gŭá-sã), nvãrgosh (nvãr-góshĭ), nvãrgoasi/nvãr-goase (nvãr-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: mushat, nvãrgos (arucutos, gurguljitos) tu fatsã

§ nvrãgos (nvrã-gósŭ) adg nvrãgoasã (nvrã-gŭá-sã), nvrãgosh (nvrã-góshĭ), nvrãgoasi/nvrã-goase (nvrã-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: ocljilj atselj lãi shi nvrãgosh (arucutosh)

§ vãrligos (vãr-li-gósŭ) adg vãrligoasã (vãr-li-gŭá-sã), vãrligosh (vãr-li-góshĭ), vãrligoasi/vãrligoase (vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: fatsã nvãrligoasã (stronghilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

brumã

brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã

§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)

§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)

§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}

§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}

§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãrari/cãrare

cãrari/cãrare (cã-rá-ri) sf cãrãri (cã-rắrĭ) – cali strimtã (di-aradã tu pãduri i munti) iu s-imnã mash pripadi i ncalar pi cal i mulã; pãrticã, cãlici, cãlitsã, cãlishoarã, munupati; (fig:
1: cãrari = (i) diz-ligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, iljani, singilii, giudicatã; (iii) aradã, cijdii, dãrã, rãncai; expr:
2: dã-lj nã cãrari = fã tsiva shi ndreadzi-l, dizleagã-l aestu lucru;
3: alas calea sh-ljau cãrarea = l-fac un lucru greu, anapuda, nu ca tutã dunjaea, ljishor, cum easti ghini s-lu fac, dupã-aradã)
{ro: cărare, potecă}
{fr: sentier}
{en: (foot) path}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angu-citoari: chirãmidzli); cãrarea (cãlicea) aestã ti scoati la cãshari; inshi tsaplu tu cãrari (pãrticã); alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: nu-l featsirã lucrul dupã-aradã); fudzirã pi-a negurlor cãrari (cali); a muntilui cãrãri; brãn mushat, cu cãrãri (fig: arãdz, cijdii) albi-aroshi; nu putea s-lji da vãrnã cãrari
(expr: s-lj-aflã vãrã dizligari, vãrã trop); dã-lj nã cãrari a aishtui
(expr: ndreadzi-l, dizleagã-l aestu) lucru; cãrarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei

§ cãrãricã (cã-rã-rí-cã) sf cãrãritsi/cãrãritse (cã-rã-rí-tsi) – cãrari ma njicã sh-ma strimtã
{ro: cărăruie}
{fr: petit sentier}
{en: small foot path}

§ cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) sf cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) – (unã cu cãrãricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãtãhnii/cãtãhnie

cãtãhnii/cãtãhnie (cã-tãh-ní-i) sf cãtãhnii (cã-tãh-níĭ) – negurã (faptã di aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc) tsi s-alasã pristi aerã (multi ori tu hãryii) di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, eamã, negurã, andarã
{ro: pâclă, ceaţă}
{fr: brouillard}
{en: fog, haze}
ex: s-adunã pristi vali unã soi di eamã, cãtãhnii, ca fum aritcu

§ cãtãcnii/cãtãcnie (cã-tãc-ní-i) sf cãtãcnii (cã-tãc-níĭ) – (unã cu cãtãhnii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cunachi1/cunache

cunachi1/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – chin-druirea tsi u fatsi cariva dupã-unã cali lungã (tra s-dizvurseascã, s-mãcã shi s-doarmã); loclu iu chindrueashti cariva, di-aradã, dupã-unã dzuã di cali; shidearea tsi u fatsi tu-un loc (casã, hani, etc.), trã unã dzuã i ma multi, omlu tsi fatsi unã cali lungã; calea tsi u fatsi un om tu-unã dzuã; casa tsi u lja cu nichi cariva, iu va poatã si sta trã putsãn chiro
{ro: popas, locul unde se face popasul; drumul parcurs într-o zi}
{fr: lieu où l’on descend pendant le voyage, halte, étape; station; distance qu’on parcours un jour}
{en: place where someone stops to rest during a journey, eat and sleep; station, stop, halt; distance travelled during a day}
ex: mulili arujirã trã cunachi (tra s-chindrueascã); tutã lumea-i tu cunachi; lu-am cu mini ãn cunachi (shadi cu mini aoa iu chindru-im); iu sã s-ducã cunachi? (iu si sta dupã tsi-astãmãtseashti di cali?); la nã moashi trã cunachi (tra s-shadã s-doarmã), arbineslu yini seara; arucã sãnãtoasã cunachi tu plãtãri; mãni-avem cunachi lungã (cali lungã pãnã s-chindruim seara); cunachea va s-u-agiungã (va s-agiungã tu loclu iu u-avea tu minti s-chindrueascã); toamna, cunãchili (cãljurli) a armãnjlor suntu ma greali, dzuã njicã, neguri, ploiuri, lãschi; featsim cunachea (chindruim tu-un loc) ningã pãduri; featsim cunachi (astãmãtsim tra s-durnjim) nã searã Plevna; iu ai cunachea tini? (iu stai tini cu casa?); tora trã tora am cunachea la hani (stau la hani); cari ãnchiseashti dimneatsa, cãt peanarga s-imnã, cunachea va s-u-agiungã

§ cunacci (cu-nac-cí) sm, sf, adg cunaccioanji/cunaccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji), cunacceadz (cu-nac-cĭádzĭ), cunaccioanji/cu-naccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji) – nicuchirlu-a casãljei (a hanãljei) iu fatsi cunachi cariva
{ro: gazda locului unde se face un popas}
{fr: hôte (hôtesse) de la station où on fait une halte}
{en: host (hostess) of the station where someone stops during a journey}

§ cunacciu (cu-nac-cíŭ) sm, sf, adg cunaccii/cunaccie (cu-nac-cí-i), cunaccii (cu-nac-cíĭ), cunaccii (cu-nac-cíĭ) – (unã cu cunacci)