|
|
apuc
apuc (a-púcŭ) (mi) vb I apucai (a-pu-cáĭ) shi apcai (ap-cáĭ), apucam (a-pu-cámŭ) shi apcam (ap-cámŭ), apucatã (a-pu-cá-tã) shi apcatã (ap-cá-tã), apucari/apucare (a-pu-cá-ri) shi apca-ri/apcare (ap-cá-ri) – acats tsiva cu mãna; mi duc cãtrã iuva; lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-facã) tsiva; lu-apruftusescu tu oara tsi easti si s-ducã iuva; nchisescu s-fac un lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig:
1: apuc = fur; expr:
2: nj-apuc gura = mãc niheamã s-nj-arãd foamea;
3: nu-apuc s-dzãc un zbor = ninti ca s-dzãc un zbor, cãt acats s-dzãc un zbor; unãshunã tsi dzãsh zborlu;
4: s-nu sh-apucã = s-nu-acatsã dzua di mãni, s-u lja neclu, s-moarã, s-u lja draclu)
{ro: apuca, prinde, ajunge la timp, începe, duce, etc.}
{fr: saisir, s’emparer de, hériter, atteindre, tomber juste, commencer à, se diriger, etc.}
{en: seize, grab, catch; get, come at the right moment, start, lead, etc.}
ex: apucã-l (acatsã-l) di coarni; nsus tu muntsã si-nj ti-apcarim (s-ti-acãtsam); noi ashi apucãm (acãtsãm) di pap-strãpap; lu-apcãm analtu pri measã (lu-aflãm tamam pri measã); unã cali apucã (nchiseashti, u lja, dutsi) andreapta, alantã acatsã astãnga; s-nu-aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats mari); s-apucarits (ma loats calea) nastãnga, di arãu va s-dats; mãcã s-ts-aputs gura
(expr: mãcã s-ts-arãdz foamea); apcarã (fig: furarã) un noatin; mushurecã, s-nu ts-aputs!
(expr: s-nu bãnedz pãnã mãni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apucã
(expr: s-u lja neclu, s-moarã); nu-apucã tra s-dzãcã grailu
(expr: cãt acãtsã s-dzãcã tsiva)
§ apucat (a-pu-cátŭ) adg apucatã (a-pu-cá-tã), apucats (a-pu-cátsĭ), apucati/apucate (a-pu-cá-ti) – tsi easti acãtsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; acãtsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc.
{ro: apucat, prins, ajuns la timp, etc.}
{fr: saisi, emparé de, etc.}
{en: seized, grabbed, caught; got, etc.}
§ apcat (ap-cátŭ) adg apcatã (ap-cá-tã), apcats (ap-cátsĭ), apcati/apcate (ap-cá-ti) – (unã cu apucat)
§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.
cupã1
cupã1 (cú-pã) sf cupi/cupe (cú-pi) – vas faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi di-aradã tsi s-aflã nuntru (cãndu-i faptu di yilii); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cufii, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir;
(expr: l-sorghi tu cupã = easti multu mushat)
{ro: pahar}
{fr: gobelet, verre à boire}
{en: glass for drinking}
ex: dã-nj nã cupã (scafã) di-apã cã cripai di seati; bishica di pescu eara cupã di yeamandã; mushat, neapcatlu, s-lu sorghi dit cupã
(expr: easti multu mushat); sh-eara mushatã lãita, s-u sorghi tu cupã
niapcat
niapcat (ni-ap-cátŭ) adj niapcatã (ni-ap-cá-tã), niapcats (ni-ap-cátsĭ), niapcati/niapcate (ni-ap-cá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz neapcat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãsorbu2
sorbu2 (sór-bu) vb III, IV, II sorbshu (sórb-shĭu) shi surghii (sur-ghíĭ), surgheam (sur-ghĭámŭ) shi surbeam (sur-beámú), surghitã (sur-ghí-tã), soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) shi surghiri/surghiri (sur-ghí-ri) shi surbeari/surbeare (sur-beá-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u-ascapit dinãoarã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); beau shi ngljit unãshunã cu limãryii; nsorbu, arufsescu;
(expr:
1: sorbu cu ocljilj = mutrescu pri cariva cu vreari sh-mirachi di canda voi s-lu sorbu, s-lu ngljit;
2: u sorbu tu cupã (filigeanã, scafã) = easti ahãntu mushatã cã-nj yini s-u sorbu tu cupã)
{ro: sorbi}
{fr: humer; avaler (d’un trait); boire}
{en: suck in (up); gulp}
ex: u surghii diunãoarã; soarghi un ou nihertu s-tsã si dishcljidã boatsea; l-surgheam dit cofili fureshti; s-bagã (lj-u intrã) cucotlu shi-l soarbi (sh-lu ngljiti); surghea din dzãri niorlji, dit lule cum fumlu-l sorghi (tradz tu plimunj); va-nj mi soarbã
(expr: ngljitã cu ocljilj) di mprostu; shi-l sorbu feati shi niveasti; eara Soarbi-Arãulu; eara mushatã lãita, s-u sorghi tu cupã
(expr: eara multu di multu mushatã); eara mushat-mushat neapcatlu, s-lu sorghi tu cupã!; easti mushatã, s-u sorghi tu filigeanã
§ surghit (sur-ghítŭ) adg surghitã (sur-ghí-tã), surghits (sur-ghítsĭ), surghi-ti/surghite (sur-ghí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari sh-limãryii (putsãn cãti putsãn) shi ngljitatã unãshunã; arufsit
{ro: sorbit}
{fr: humé; avalé (d’un trait)}
{en: sucked in (up); gulped}
§ soarbiri/soarbire (sŭár-bi-ri) sf soarbiri(?) (sŭár-birĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva soarbi i ngljiti tsiva cu agunjii shi limãryii; surghiri, surbeari, arufsiri
{ro: acţiunea de a sorbi; sorbire}
{fr: action de humer; d’avaler (d’un trait)}
{en: action of sucking in (up); of gulping}
§ surghiri/sur-ghiri (sur-ghí-ri) sf surghiri (sur-ghírĭ) – (unã cu soarbiri)
ex: s-u sorbu amarea cu-unã surghiri (arufsiri)
§ surbeari/surbeare (sur-beá-ri) sf surberi (sur-bérĭ) – (unã cu soarbiri)