|
|
nealãgat
nealãgat (nea-lã-gátŭ) adg – vedz tu alag
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alagalag
alag (a-lágŭ) vb I alãgai (a-lã-gáĭ), alãgam (a-lã-gámŭ), alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) –
1: imnu cama agonja di imnarea di-aradã; adãlag, dãlag;
2: mi duc dit un loc tu altu; fac multi cãljuri; cutriyir;
3: caftu
{ro: alerga, umbla; cutreiera; căuta}
{fr: courir, marcher; parcourir; chercher}
{en: run, go; wander through; seek}
ex: cari alagã nyii (fudzi-ampatrulea), s-curmã; alagã (fudzi-agonja) s-lj-aspunã a amirãlui; alãgam (imnam cu dealaga) dupã tini; omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; fudzii alãgãndalui (cu dealaga); alãgai (cutri-yirai, mi priimnai prit) tut loclu; alãgai multu (feci multi cãljuri) tu Vlãhii; tsi alagã (caftã), aflã; di-unã oarã ti-alag (ti caftu); atsel tsi alagã multu va s-curmã curundu; cari alagã dupã (caftã s-aibã) multi, cheari sh-putsãna; cari alagã (cutriyirã multi locuri), multi shtii; acãtsa s-alagã (si s-ducã pri la, s-urdinã) biseritsli; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un
§ alãgat (a-lã-gátŭ) adg alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgats (a-lã-gá-tsĭ), alãgati/alãgate (a-lã-gá-ti) – tsi s-ari minatã agonja (tsi ari alãgatã); tsi ari cutriyiratã sh-vidzutã multi locuri; tsi shtii multi; adãlãgat, dãlãgat, cutriyirat, cãftat
{ro: alergat, umblat; cutreierat; căutat}
{fr: couru; qui a parcouru des pays; cherché}
{en: run, gone; wandered; sought}
ex: calu easti alãgat (curmat di-alãgari); alãgatlu (atsel tsi-ari cutriiratã locuri) multi shtii; crimã cã hii alãgat (dus prit multi locuri); omlu-aestu easti multu alãgat (cari s-ari dusã prit multi locuri); oaminj alãgats shi nvitsats
§ alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) sf alãgãri (a-lã-gắrĭ) – atsea tsi ari faptã cariva tsi ari alãgatã; adãlãgari, dãlãgari, cutriirari, cãftari
{ro: acţiunea de a alerga, de a umbla, de a cutreiera, de a căuta; alergare, umblare; cutreierare; căutare; cursă}
{fr: action de courir, de marcher, de parcourir; de chercher; course, fuite}
{en: action of running, of going; of wandering; of seeking; race}
ex: lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; diznou s-bãgã pri alãgari; cu mari alãgari vinji acasã
§ nealãgat (nea-lã-gátŭ) adg nealãgatã (nea-lã-gá-tã), nealãgats (nea-lã-gá-tsĭ), nealãga-ti/nealãgate (nea-lã-gá-ti) – tsi nu s-ari minatã agonja tra si s-ducã iuva; tsi nu-ari alãgatã prit multi locuri; cari nu shtii multi cã nu easti alãgat; (loc) tsi nu easti cutriyirat i vidzut di multsã oaminj; nicutriirat, nicãftat
imnu
imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica
§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori
§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa
§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}
meal
meal (meálŭ) sn mealuri (meá-lurĭ) – locuri nealãgati (ndipãrtati, apãrãtsiti, pustilii, cu surpuri sh-pishtirei), iu nu para bãneadzã lumi; creac, arãpã, hauã, grem, dãmuri, etc.
{ro: coclauri}
{fr: parages}
{en: steep uninhabited region (wilderness), with gorges, ravines, etc.}
ex: pri un meal chirdut ãn dzari; u loa prit mealuri fãrã di fricã
nialãgat
nialãgat (ni-a-lã-gátŭ) adg nialãgatã (ni-a-lã-gá-tã), nialãgats (ni-a-lã-gá-tsĭ), nialãgati/nialãgate (ni-a-lã-gá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nealãgat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãurdin1
urdin1 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – mi min (alag) dit un loc tu altu; mi duc multi ori tu idyiul loc; alag multu prit lumi; trec, alag, imnu, cur, mi duc, njergu, etc.;
(expr: (calea) nu s-urdinã = (calea) nu easti bunã trã tritseari, imnari, urdinari pri ea)
{ro: circula, frecventa}
{fr: circuler; s’enfiler, se succéder}
{en: circulate, move about}
ex: multu urdinj (ti duts, trets pri) la cafine; urdinãm (tritsem) pit purtitsa dit bãhce; urdinã (s-duc shi s-ved) fratslji tora, cã sã mbunarã; urdinã (easi nafoarã, alagã) tora di doauã dzãli; acãtsã s-urdinã (si s-ducã cati dzuã) la sculjo; cãrvãnj ntredz urdina (tritsea) preanarga; s-urdinarã (tricurã) carishti cãti feati di nicuchiri; s-urdinarã (tricurã) gioni di gioni pãnã di un; nu au urdinatã (nu s-au dusã) pri-aclo; cari urdinarã (tricurã cu-arada), urdinarã di cum deadi soarili pãnã seara; cãljurli nu s-urdinã
(expr: nu suntu buni trã imnari pri eali)
§ urdinat1 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – (om) tsi easti alãgat; (loc) tu cari s-dutsi shi-sh treatsi oara multã dunjai; (om) cari ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi-lj si fatsi vizitã multi ori; tricut, alãgat, curat, imnat, etc.
{ro: circulat, frecventat}
{fr: circulé; fréquenté}
{en: circulated, visited frequently}
§ urdina-ri1/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urdinã icã un loc easti urdinat multi ori; vizitari (loc, oaminj) multi ori cu-arada; alãgari, tritseari, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a circula, de a frecventa; circulare, frecventare}
{fr: action de circuler; de s’enfiler, de se succéder; fréquentation}
{en: action of circulating, of moving about; frequentation}
§ niurdinat1 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; (om) tsi nu easti alãgat; (loc) iu nu s-dutsi multã dunjai sã-sh treacã oara; (om) cari nu ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi nu-lj si fatsi vizitã multi ori; nitricut, nealãgat, nicurat, nicãlcat, niimnat, etc.
vali1/vale
vali1/vale (vá-li) sf vãljuri (vã-ljĭurĭ) – loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã tu cari s-aflã multi ori apã (un arãu) tsi curã; avlachi multu mari tsi dipuni tu-unã parti cãtrã nghios; trap, clincã; (fig: vali = apã tsi dipuni agonja, cu puteari, di-aradã la munti dupã ploi multi i dupã tuchirea-a neauãljei; proi, puvonj, arãcãi, arãu; expr:
2: Atsel din Vali = draclu, dyeavulu, Zarzavuli, Si-lj Creapã Numa; Atsel di sum Punti; Atsel cu Coadã; etc.; [zborlu yini di-aclo cã laolu pistipseashti cã dratslji bãneadzã tu vãljuri ahãndoasi];
3: ljau valea = dipun, mi duc la-arãu;
4: muntsã sh-vãljuri = tut loclu, pristi tut;
5: tuts calea, nãs valea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi suntu anapudz sh-nu s-poartã ca oaminjlji di-aradã;
6: s-dusi n vali; bagã s-la n vali = dipuni la-arãu s-la stranji, vilendzã, etc.)
{ro: vale, torent}
{fr: vallée, torrent}
{en: valley, torrent}
ex: tu unã vali, elj videa un foc tsi-ardea la unã moarã; dipusim tu-unã vali arcuroasã; loarã valea
(expr: dipusirã), valea oili; chetrili ali vali; lo truoarã lãna shi s-dusi n vali
(expr: s-dusi s-u la lãna la-arãu); dusi n vali
(expr: dusi la-arãu) s-aspealã ndauã cãmesh; mã-sa bãgã s-la n vali
(expr: dipusi s-la la-arãu); s-ti duts s-u lai ãn vali sh-astarã s-u aduts albã ca neaua; sh-tu trapuri sh-tu vãljuri; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!; sh-tini drac din vali
(expr: draclu, Atsel din Vali), ma sh-mini nu cad cama nghios; scoati caplu s-vedz nafoarã, tsi vali mari (fig: apã, arãu, puvonj) yini; loat di vali (fig: apã, arãu, puvonj); sh-ninti arãu, sh-nãpoi vali arauã (fig: vali cu apã multã, puvonj); alãgarã muntsã sh-vãljuri
(expr: alãgarã pristi tut, nu-alãsarã loc nealãgat); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgarã pristi tut, nu-alãsarã loc nealãgat)
§ vãlicã (vã-lí-cã) sf vãlitsi/vãlitse (vã-lí-tsi) – vali ma njicã; vãljurã
{ro: vâlcea}
{fr: petite vallée}
{en: small valley}
§ vãljurã (vã-ljĭú-rã) sf vãljuri (vã-ljĭúrĭ) – (unã cu vãlicã)