DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aprochi

aprochi (a-próchĭŭ) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-chĭaĭ), apru-cheam (a-pru-chĭamŭ), aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), apruchea-ri/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) – prochi;
1: min tsiva tra s-hibã (icã mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di tsiva;
2: lu-agiungu di dinãpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; agiungu;
3: lu-alas s-intrã (ãl ljau, l-strãxescu, hiu sinfuni ta s-yinã) cu mini iuva (acasã, la measã, etc.); ljau, dixescu, adixescu, strixescu, strãxescu, ashteptu;
(expr: nu pots s-ti-aprochi di-un lucru = nu pots s-lu-acumpri lucrul, di scumpu tsi easti)
{ro: apropia; ajunge (din urmă); primi, lua}
{fr: (s’)approcher; (re)joindre; atteindre; recevoir, accueillir}
{en: aproach; rejoin, receive}
ex: n-apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama aproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheatã (s-avea minatã tra s-hibã cama aproapea) di nãsh; aprucheash (agiumsish) la nã pãduri; lu-apruchearã (lu-agiumsirã); cãnjlji lu-avea aprucheatã (vinjirã aproapea di el) ca di-aoa pãnã acloea; avea aprucheatã (loatã) unã telegramã; fãrã ca duljatslji di pãrintsã s-aproachi (s-lja, s-dixeascã) vãrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea gimii apruche (lo, ãlj si deadi) unã ahtari numã; aestu ficior s-lu-aprucheats (s-lu ash-tiptats, s-lu loats ãn casã) multu ghini; aprucheats-mi (alãsats-mi s-yin, si stau cu voi) aestã searã; nu tsã-l apruchea (nu lu-ashtipta, nu tsã-l loa n casã) vãrnu; apruchem (dhixim) ashi cum dzãts, oaspe Cotu; easti mari scumpeati, nu pots s-ti-aprochi di
(expr: s-acumpri) tsiva; apruche (eara multu aproapea) s-lu batã; lu-aprucheai (agiumshu) ningã casã

§ aprucheat (a-pru-chĭatŭ) adg aprucheatã (a-pru-chĭa-tã), aprucheats (a-pru-chĭatsĭ), apruchea-ti/aprucheate (a-pru-chĭa-ti) – cari s-ari minatã tra s-hibã cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinãpoi); alãsat (dixit) tra s-intrã (si sta) n casã; prucheat, agiumtu, loat, dixit, adixit, strixit, strãxit, ashtiptat
{ro: apropiat; ajuns (din urmă); primit, luat}
{fr: approché; (re)joint; atteint; reçu, accueilli}
{en: aproached; rejoined, received}
ex: ficiorlu aestu nã easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu)

§ aprucheari/aprucheare (a-pru-chĭa-ri) sf aprucheri (a-pru-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aproachi tsiva (icã easti aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixiri, adixiri, strixiri, strãxiri, ashtiptari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljici

gljici (gljícĭŭ) adg (shi sm) gljici/gljice (gljí-ci), gljici (gljícĭ), gljici/gljice (gljí-ci) –
1: (aloat dit pãni, tigãnj) tsi nu easti ghini coptu; plivuc
2: (fructu) tsi easti ninga veardi (tsi nu s-ari faptã ninga, tsi-i nicoptu); glici, cljici, crud, veardi, nicoptu, neagiumtu, nifaptu
{ro: crud, necopt}
{fr: cru, vert, pas assez mûr}
{en: not well baked (bread); raw (meat); unripe (fruit)}
ex: tigãnj scrumati pisuprã sh-nuntru gljici (aloat nicoptu); merlu nu easti nicã coptu, easti glici (veardi)

§ cljici (cljícĭŭ) adg (shi sm) cljici/cljice (cljí-ci), cljici (cljícĭ), cljici/cljice (cljí-ci) – (unã cu gljici)

§ glici (glícĭŭ) adg glici/glice (glí-ci), glici (glícĭ), glici/glice (glí-ci) – (unã cu gljici)

§ gljitsimacã sf gljitsimãts – pãni nicoaptã ghini; plivuc
{ro: pâine necoaptă}
{fr: pain qui n’est pas bien cuit}
{en: bread not baked well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yin2

yin2 (yínŭ) vb IV shi II vinj (vínjĭŭ) shi vinjii (vi-njíĭ), vinjam (vi-njĭámŭ) shi yineam (yi-neámŭ), vinjitã (vi-njí-tã) shi vinitã (vi-ní-tã) shi yinitã (yi-ní-tã), vinjiri/vinjire (vi-njí-ri) shi viniri/vinire (vi-ní-ri) shi vineari/vineare (vi-neá-ri) shi yineari/yineare (yi-neá-ri) – mi min cãtrã cariva; agiungu iuva i la cariva; agiungu la loclu iu voi (lipseashti) s-mi aflu; (un lucru) agiundzi iuva pitricut di cariva; trec pri la cariva; am orixi (mirachi) s-adar tsiva (s-arãd, s-plãngu, s-mi duc iuva, etc.); am arãdãtsina (am arãzga, izvurãscu, dipun) dit…; agiungu, asescu, trec, lj-fac unã vizitã;
(expr:
1: yini pãnea (aloatlu, mãeaua) = maeaua l-fatsi aloatlu di pãni si s-umflã (s-creascã);
2: vinji laptili = s-acri, s-asparsi laptili;
3: nj-yini oara (s-mor) = nj-dau suflitlu, escu pri moarti, easti oara tsi va lji ncljid ocljilj;
4: nj-yin lãcrinjli = nchisescu s-plãngu;
5: yin la zborlu-a lui = agiungu s-dzãc ca el;
6: nj-yini tu minti = nj-treatsi prit minti;
7: nj-vinji mintea la cap = mi nvitsai minti, tora u-am mintea tutã, isihãsii;
8: nj-yini (nj-sta) pri limbã = escu etim s-dzãc tsiva, cãt ãnj yini s-dzãc tsiva;
9: (cu) cãt yini = (cu) cãt treatsi chirolu;
10: nj-vinji inima la loc = isihãsii, nu mata nj-easti fricã;
11: yini (dupã cariva) = s-aflã (easti tu-unã aradã) dupã cariva;
12: yini arãulu (yini apa, apili) = curã arãulu; s-vearsã arãulu di apa multã tsi ari;
13: un du-ti-yinu = un loc (unã catastasi) iu urdinã multã dunjai;
14: yin tu-un adiljatic = yin unãshunã;
15: aclo sã-lj yinã! = s-patã nipãtsãtili; si s-ducã la drats!; si-l lja neclu!; s-lã hibã di cap! aclo s-lã hibã!)
{ro: veni, sosi; dospi}
{fr: venir, arriver; fermenter, lever}
{en: come, arrive; ferment; rise (bread)}
ex: lj-dzãsh ma nu va s-yinã; vinjirã (agiumsirã) ficiorlji; cuclu si-nj vineari; cãndu yineam (nã minam cãtrã) ncoa; na iu yin doauã alãnduri; nu-ari vãrnu s-yinã; cãndu yinea Crãciun, cãndu yinea Pashti; earã pi scamnul di-amirã vinjirã (s-alinarã dupã el) ficiorlj-a sor-sai; lj-yinea (avea orixi) s-arãdã di-atseali tsi-avdza; lj-yini (ari mirachi) si s-ducã tu polim; nu-nj yini (nu para voi, nu mi tradzi inima) s-fac aestu lucru; lj-yini multu greu; nj-yini jali (nj-si fatsi jali); lasã-l aloatlu s-yinã
(expr: s-creascã) ghini; pãnea nu ari vinjitã
(expr: criscutã, mãeaua nu u featsi s-creascã); cãt yinea
(expr: cãt tritsea chirolu), inatea-a lui crishtea; atumtsea-lj vinji tu
(expr: lj-tricu prit) minti tsiva; iu-ts yini cãnili cu ocljul ca scafa, tr-un adiljatic (unãshunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn