§ duriros (du-ri-rósŭ) adg duriroasã (du-ri-rŭá-sã), durirosh (du-ri-róshĭ), duriroasi/duriroase (du-ri-rŭá-si) – (lucru) tsi da dureari; tsi-lj fatsi un s-aducheascã dureari; tsi doari
{ro: dureros}
{fr: douloureux}
{en: painful}
ex: suschir duriros (tsi da dureari)

§ ndurirat (ndu-ri-rátŭ) adg nduriratã (ndu-ri-rá-tã), ndurirats (ndu-ri-rátsĭ), ndurirati/ndurirate (ndu-ri-rá-ti) – (unã cu duriros)
ex: suntu dureri cari cuntinescu s-easti cã partea nduriratã (duriroasã) s-undzi cu tirmitinã

{ro: jelit, întristat, tânguit, miluit, bocit}
{fr: affligé; plaint; compâti, apitoyé; regretté, pleuré, lamenté, qui est en deuil}
{en: grieved; pitied, regretted, lamented, wailed, who is in mourning}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã (nviscutã tu lãi cã easti di jali), alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); s-duc jiliti (mãrinati) sh-u-anjurzescu; jilitã-i (easti ca di jali) lumea di la oi; nã mãratã, nã corbã, sh-nã jilitã mumã; tutã lumea cu njits mbratsã sh-ea jilita cu mãnjli goali; cara-l vidzurã ahtari tinir, mushat sh-orbu, multu lã si jili inima; dimãndã a jilitãljei muljari a lui; atumtsea moasha cu aushlu armasirã jilits; s-moarã plãmtu shi jilit di nã lumi ntreagã

§ jiliri/jilire (ji-lí-ri) sf jiliri (ji-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jileashti
{ro: acţiunea de a jeli, de a întrista, de a tângui, de a milui, de a boci; jelire, întristare, tînguire, miluire, bocire}
{fr: action de s’affliger; de plaindre; de compâtir, de s’apitoyer; de regretter, de pleurer quelqu’un, de (se) lamenter, d’être en deuil}
{en: action of grieving; of pitying, of regretting, of lamenting, of wailing, of being in mourning}

§ jilos1 (ji-lósŭ) adg jiloasã (ji-lŭá-sã), jilosh (ji-lóshĭ), jiloasi/jiloase (ji-lŭá-si) – tsi easti ndurirat, tsi easti cu jali, tsi easti trã njilã, nvirinat, etc.
{ro: trist}
{fr: triste, affligé, endolori}
{en: grieved}
ex: si-lj dzãtsem cãntic jilos (di jali); sh-chiptina perlji shi plãndzea un cãntic jilos; shi-l loarã lãcrinjli shi lu-arupsi un plãngu jilos; un mãrat jilos trã njilã; jiloslu-a (di jali a) tãu cãntic

§ jilos2 (ji-lósŭ) adv – cu dureari, cu jali
{ro: îndurerat}
{fr: avec chagrin}
{en: with grief}
ex: eu cãntu jilos (cu jali, cu dureari) cãndu avdu hãbãrli di la noi; ãnj scria jilos (cu dureari) sh-amar; ea cãnta ahãt jilos, cã amirãlu sh-tsãnu calu ca s-avdã ghini; un pulj, cari primãveara alagã prit muntsã shi vãljuri sh-batã jilos

§ jãlescu (jĭãlés-cu) (mi) vb IV jãlii (jĭãlíĭ), jãleam (jĭãleámŭ), jãlitã (jĭãlí-tã), jãliri/jãlire (jĭãlí-ri) – (unã cu jilescu)
ex: pi nãsã u jãleam (plãndzeam) ma multu; nu treatsi dzuã shi s-nu-l jãlescu (plãngu); voi oarfãnjlji nu ãlj jãlits (njiluits)

§ jãlit (jĭãlítŭ) adg jãlitã (jĭãlí-tã), jãlits (jĭãlítsĭ), jãliti/jãlite (jĭãlí-ti) – (unã cu jilit)
ex: nu poati s-yinã la numtã cã easti jãlitã (easti di jali) dupã hilj-su

§ jãliri/jãlire (jĭãlí-ri) sf jãliri (jĭãlírĭ) – (unã cu jiliri)

{fr: action de s’attrister, d’être en deuil}
{en: action of grieving, of mourning}

(expr: s-chearã) zborlu; nunlu u muri lafea
(expr: astãmãtsi lafea); a ta boatsi cã-nj mi moari
(expr: vatãmã); cã mushatlu-ts oclju moari
(expr: vatãmã) tiniri gionj dit shapti hoari; l-moari cãnticlu
(expr: l-cheari, l-cãntã lungu sh-chirut); l-durea mãseaua ahãt multu cã-l murea di dor
(expr: l-durea ahãt multu mãseaua cã nu shtea tsi s-facã di dor); mi murish
(expr: vãtãmash), bre, s-ti lja harlu; murii
(expr: mi lãhtãrsii multu) unã noapti ntreagã; vrea s-moarã di foami
(expr: vrea s-agiuneadzã multu); nu-nj dai niheamã apã, cã murii di seati? (cã crep, cã nj-easti multã seati?); moari sh-cheari trã tini
(expr: ti va multu); si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa va sh-u-adarã
(expr: ma sã shtii tsi ts-adutsi trãnintili, va ti ndredz dininti); muri nveasta, dusi cuscrilja; muri hinjlu (cumbarlu), dusi cumbãrilja

§ murit (mu-rítŭ) adg muritã (mu-rí-tã), murits (mu-rítsĭ), muriti/murite (mu-rí-ti) – cari sh-chiru bana, vãtãmat, uscat, vishtidzãt, etc.
{ro: mort; omorât; leşi-nat}
{fr: mort; tué; évanoui}
{en: dead; killed; fainted}

§ mortu1 (mór-tu) adg moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – (unã cu murit)

§ muriri/murire (mu-rí-ri) sf muriri (mu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu omlu lji ncljidi ocljilj sh-moari icã easti vãtãmat
{ro: acţiunea de a muri, de a omorî, de a leşina; murire; omorâre; leşinare}
{fr: action de mourir (de tuer; de s’évanouir)}
{en: action of dying; of killing; of fainting}

§ nimortu (ni-mór-tu) adg nimoartã (ni-mŭár-tã), nimortsã (ni-mór-tsã), nimoarti/nimoarte (ni-mŭár-ti) – tsi nu easti mortu; tsi easti fãrã moarti; tsi nu moari vãrãoarã; nimuritor
{ro: viu; nemuritor}
{fr: vivant; immortel}
{en: alive; immortal}
ex: eshti nimortu (fãrã moarti)

§ nimuritor (ni-mu-ri-tórŭ) adg nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri), nimuritori (ni-mu-ri-tórĭ), nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri) – tsi easti fãrã moarti; tsi nu-ari moarti; nimortu
{ro: nemuritor}
{fr: immortel}
{en: immortal}
ex: nimuritoari (fãrã moarti, fãrã agãrshiri) lã armasi numa

§ nimuriri/nimurire (ni-mu-rí-ri) sf nimuriri (ni-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu moari, cãndu easti fãrã moarti
{ro: nemurire}
{fr: immortalité}
{en: immortality}
ex: cari bea apã di la fãntãna di la muntsãlj tsi s-bãtea, amintã nimurirea

§ moarti/moarte (mŭár-ti) sf mortsã (mór-tsã) – catastasea (starea) tu cari s-aflã un tsi easti mortu;
(expr:
1: tsi nu-ari moarti; tsi nu cunoashti (shtii) moartea = tsi dãnãseashti multu, tutã eta, trã eta-a etilor;
2: s-aflã pri patlu di moarti = easti etim (tradzi) s-moarã;
3: treatsi moartea piningã mini = mi-aflu tu-un mari chindin, un chindin di moarti sh-nu shtiu ma s-pot s-ascap;
4: moarti bunã = moarti tsi yini di-unã lãngoari datã di Dumnidzã, nu yini cã-l vãtãmã cariva;
5: moarti di om = multu di multu;
6: fac moarti di om = vatãm, utsid;
7: tsarã di moarti = loc loat di pi mirminti; moarti di om;
8: somnu di moarti = somnu ahãndos;
9: nj-easti moarti = canda-nj yini s-mor, di urut tsi-nj yini;
10: grai di moarti; limbã di moarti = grailu tsi lu-alasã omlu nãinti di moarti tu cari-sh spuni vrearea (mirachea, dimãndarea) a lui dit soni;
11: easti moarti = (i) nu s-avdi tsiva dip; (ii) s-vatãmã lumi, s-fatsi moarti di om;
12: (aush, cã) lu-agãrshi moartea = easti multu di multu aush;
13: nu-ari moarti = s-dzãtsi tri un lucru tsi dãnãseashti multu;
14: moarti di cãni = s-dzãtsi tr-atsel tsi moari singur, apãrãtsit di tuts)
{ro: moarte}
{fr: mort, ruine, désastre}
{en: death}
ex: di tru soarti pãn tru moarti; s-vã plãngã dupã moarti; dadã nu-am shi n lumi escu, a cui voi bana-arãchescu (angucitoari: moartea); tu moartea a tatã-sui nu avea axitã un an; arucarã pri nãsã tsarã di moarti
(expr: vrurã s-u facã s-moarã); arcoari mari, moarti di om
(expr: eara ahãntã arcoari, di-l fãtsea omlu s-moarã); s-moarã di moarti bunã
(expr: di la Dumnidzã); tuts durnja, canda tu somnu di moarti
(expr: durnja multu-ahãndos, canda eara mortsã); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: lã dimãndã tu oara tsi eara s-moarã); cãndu-l ved dininti, nj-easti moarti
(expr: nj-yini zori, urut, canda-nj yini s-mor); moarti easti
(expr: easti isihii, tãtseari) nafoarã, nu s-avdi tsiva; easti moarti
(expr: s-fatsi moarti di om) tu emboriu; de cãndu bãneadzã sh-itsi lãngoari nu-adutsi moarti; di moarti vãrã nu-ascapã; moartea nu yini cãndu u cljenj
(expr: nu mori cãndu vrei); moartea yini sh-neacljimatã
(expr: moartea yini cãndu nu ti-ashteptsã); cãndu u caftsã moartea, fudzi, sh-cãndu nu mindueshti, yini; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui
(expr: nu pots s-ascachi, s-ti-ascundzi di moarti); moartea sh-tu yilii ti-aflã; agãrsha-nj-lu moarte!; fãrã itii vãrã nu moari; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: tuti bitisescu cu moarea); moartea nu-aleadzi; omlu ari sh-banã sh-moarti; somnul i giumitati di moarti

§ mortu2 (mór-tu) sm, sf moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – un cari nu mata easti yiu; om tsi-ari moartã, etc.; (fig:
1: mortu = ca mortu, multu di multu; expr:
2: mortu di seati (foami, arcoari, fricã, etc.) = multu nsitat (multu-agiunat, ngljitsat di-arcoari, multu lãhtãrsit, etc.);
3: mortu ningrupat = aproapea mortu, namisa di banã shi moarti;
4: mortu sh-ningrupat mi feci = lãhtãrsii multu, aproapea cã murii di lãhtarã;
5: ca di pri mortu = canda lã muri cariva di-aproapea, dit fumealji, ca di jali, multu ndurirats;
6: soarili a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili];
7: mortsãlj cu mortsãlj sh-yiilji cu yiilji = zbor tsi s-dzãtsi dupã moarti, la soea-a mortului, tra sã-sh bãneadzã bana trãninti cã mortul dusi, nu s-mata toarnã;
8: nu s-toarnã mortul di la groapã = lucrul tsi s-featsi, s-featsi, bitisi, nu-ari turnari)
{ro: mort}
{fr: mort, ruiné}
{en: dead man, ruined}
ex: trec tsintsi oaminj cu patru sufliti sh-cu-unã sutã di dzeadziti (angucitoari: mortul); lu scularã mortul di cu seara; ca mortu s-featsi di fricã tu fatsã; ma ghini moartã; mortsãlj imnã cu yiilji; tri mortsã (suflitlu-a atsilor tsi murirã); feata, curmatã-moartã, nu dzãsi nu (fig: curmatã multu di multu, ca moartã di-avursitã tsi eara); eara oaminjlji ca di pri mortu
(expr: multu ndurirats, ca di jali, ca di la mortu); li-alãsã mortsãli cu orixea; easti mortu ningrupat
(expr: easti aproapea mortu); lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnji multu-ahãndos, durnji ca un mortu)

§ amortului (a-mór-tu-luĭ) adv – tsi sã ngreacã multu; tsi caftã multu tra si s-facã un lucru; tsi va si s-facã fãr di altã
{ro: morţiş}
{fr: à tout prix}
{en: with tooth and nail}
ex: l-va amortului (ãl va multu, moari sh-cheari trã el; s-arcarã amortului (sã ngricarã) s-dãm Pirushana; mi bãgai amortului la (mi ngricai multu s-lu fac) aestu lucru

§ murtami/murtame (mur-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di mortsã; lumea-a mortsãlor
{ro: cei morţi, lumea morţilor}
{fr: nombre des morts; l’ensemble des morts}
{en: number of dead; world of the dead}
ex: sh-murtamea (sh-mortsãlj, lumea-a mortsãlor) canda si scula

§ murtãciuni/murtãciune (mur-tã-cĭú-ni) sf murtãciunj (mur-tã-cĭúnjĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; murtutsinã, murtsinã, mãrshi, cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi; (fig: murtãciuni = un tsi easti moali shi nu para dishteptu)
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: shed murtãciunjli (trupurli di mortsã, oaminj i prãvdzã) arucati n calea mari

§ murtutsinã (mur-tu-tsí-nã) sf murtutsinj (mur-tu-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu eara vãrã murtutsinã, ma gioni shi dishteptu foc

§ murtsinã (mur-tsí-nã) sf murtsinj (mur-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu tutã zulapea s-hrãneashti cu murtsinã (cuhmi); dizgljatsã-ti niheamã, nu hii murtsinã!

§ rizmor (riz-morŭ) vb IV rizmurii (riz-mu-ríĭ), rizmuream (riz-mu-reámŭ), rizmuritã (riz-mu-rí-tã) shi rizmoartã (rizmŭár-tã), rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) – mor diznou
{ro: muri din nou}
{fr: mourir de nouveau}
{en: die again}

§ rizmurit (riz-mu-rítŭ) adg rizmuritã (riz-mu-rí-tã), rizmurits (riz-mu-rítsĭ), rizmuri-ti/rizmurite (riz-mu-rí-ti) – tsi ari moartã diznou
{ro: mort din nou}
{fr: mort de nouveau}
{en: who died again}

§ rizmortu (riz-mór-tu) adg rizmoartã (riz-mŭár-tã), rizmortsã (riz-mór-tsã), rizmoar-ti/rizmoarte (riz-mŭár-ti) – (unã cu rizmurit)

§ rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) sf rizmuriri (riz-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva moari diznou
{ro: acţiunea de a muri din nou}
{fr: action de mourir de nouveau}
{en: action of dying again}