|
ndurinari/ndurinare
ndurinari/ndurinare (ndu-ri-ná-ri) sf ndurinãri (ndu-ri-nắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturinari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãndurinã
ndurinã (ndu-rí-nã) vb unipirs I ndurinã (ndu-ri-nắ), ndurina (ndu-ri-ná), ndurinatã (ndu-ri-ná-tã), ndurinari/ndurinare (ndu-ri-ná-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãndurineadzã
ndurineadzã (ndu-ri-neá-dzã) vb unipirs I ndurinã (ndu-ri-nắ), ndurina (ndu-ri-ná), ndurinatã (ndu-ri-ná-tã), ndurinari/ndurinare (ndu-ri-ná-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturineadzã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã