DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stur

stur (stúrŭ) sn sturi/sture (stú-ri) shi stururi (stú-rurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ustur, direc, durec, drec, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig: stur = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: la poarta-a pãlatiljei eara un stur di her; cãlivã pri patru sturi; tutã cu stururi sh-cu portsã di-amalamã; lu-aflai ndupurat di sturlu-a bisearicãljei; amirãrilja nu s-tsãni cu un stur; aushlu easti sturlu (fig: ca unã soi di andoapirlu) a casãljei; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; stur fu shi andoapirlu a tutulor

§ ustur3 (u-stúrŭ) sn usturi/usture (u-stú-ri) shi ustururi (u-stú-rurĭ) – (unã cu stur)
ex: unã casã pi un ustur s-tsãni (angucitoari: usturlu)

§ sturusescu (stu-ru-sés-cu) vb IV sturusii (stu-ru-síĭ), sturuseam (stu-ru-seámŭ), sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) – mi fac corcan (armãn) ca sturlu sh-nu mi min dip; limnusescu, mãrmurãsescu
{ro: înţepeni, înlemni}
{fr: (se) raidir, (s’)immobiliser}
{en: stiffen (cold, fear)}
ex: cãndu-l vidzum, sturusim (armasim ca sturlu, nu nã minãm dip); sturusim di fricã

§ sturusit (stu-ru-sítŭ) adg sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusits (stu-ru-sítsĭ), sturusiti/sturusite (stu-ru-sí-ti) – tsi-ari armasã corcan ca sturlu (fãrã si s-minã dip); limnusit, mãrmurãsit
{ro: înţepenit, înlemnit}
{fr: raidi, immobilisé}
{en: stiffened}
ex: armasi ca sturusit (ca lemnul, fãrã si s-minã dip); armasi sturusit mprostu

§ sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) sf sturusiri (stu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva armãni ca sturlu; limnusiri, mãrmurãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a înlemni; înţepenire, înlemnire}
{fr: action de raidir, de (s’)immobiliser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn