DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

nduchescu

nduchescu (ndu-chĭés-cu) vb IV nduchii (ndu-chíĭ), nducheam (ndu-chĭámŭ), nduchitã (ndu-chí-tã), nduchiri/nduchire (ndu-chí-ri) – lu-avin pri cariva cu multã zori (anãpudzãlji, pruclitii, zulumi, etc.) tra s-lji fac arãu (cã nu mi-arãseashti tr-atseali tsi pãrãstiseashti, tsi mindueashti, tsi easti, tsi fatsi, etc.)
{ro: persecuta}
{fr: persécuter}
{en: persecute}

§ nduchit (ndu-chítŭ) adg nduchitã (ndu-chí-tã), nduchits (ndu-chítsĭ), nduchiti/nduchite (ndu-chí-ti) – tsi easti avinat cu multã zori (tra sã-lj si facã arãu)
{ro: persecutat}
{fr: persécuté}
{en: persecuted}

§ nduchi-ri/nduchire (ndu-chí-ri) sf nduchiri (ndu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti nduchit
{ro: acţiunea de a persecuta; persecutare}
{fr: action de persécuter}
{en: action of persecuting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

niscãntu

niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã

§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj

§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)

§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)

§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinduchi/sinduche

sinduchi/sinduche (sin-dú-chi) sf sinduchi (sin-dúchĭ) – cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sãnduchi, sfinduchi, sfenduchi; casonã (fig: sinduchi = (i) cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, cufciug, cutii, scamnu; (ii) lucrili shi paradzlji (paea, prica) tsi u-adutsi nveasta nauã cãndu s-mãritã; (iii) sinduchi = cutia dit truplu-a omlui (cheptul) tsi s-aflã namisa di gushi shi pãnticã sh-iu s-aflã inima, plimunjlji, hicatlu, etc.)
{ro: ladă; torace}
{fr: caisse en bois, coffre, malle; thorax}
{en: chest, bin, trunk; thorax}
ex: am un cal cu sumar: sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); li ari ncljisã tu sinduchi; mash di-unã sinduchi s-nu s-cãrteascã; tãcu sh-amirãlu shi s-hipsi tu sinduchi; s-ti bag tu-unã sinduchi cu-unã guvã; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz la tini; tsã ncarcã pri pãltãri sin-duchea; mortul l-bãgarã tu sinduchi (fig: chivuri); nu lu ncãpea sinduchea (fig: chivurea); lj-adusi sinduchi (fig: pai, pricã) avutã

§ sãnduchi/sãnduche (sãn-dú-chi) sf sãnduchi (sãn-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)

§ sunduchi/sunduche (sun-dú-chi) sf sunduchi (sun-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)

§ sfinduchi/sfin-duche (sfin-dú-chi) sf sfinduchi (sfin-dúchĭ) – (unã cu sindu-chi)
ex: adarã sfinduchi; amirãlu adusi unã sfinduchi ncljisã; intrã mulidea tu sfinduchea (fig: cheptul) a omlui; li bãgã shamintreili tu sfinduchi (fig: chivuri); dupã nã stãmãnã dishcljidi eara sfinduchea; tu pãntica-a porcului agru easti unã sfinduchi

§ sfenduchi/sfenduche (sfen-dú-chi) sf sfenduchi (sfen-dúchĭ) – (unã cu sinduchi)

§ sinduchitsã (sin-du-chí-tsã) sf sinduchitsã (sin-du-chí-tsã) – sinduchi njicã
{ro: lădiţă}
{fr: petite caisse}
{en: small trunk}
ex: am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflit

suflit (sú-flitŭ) sn sufliti/suflite (sú-fli-ti) – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; duh, gean, stuhico; (fig:
1: suflit = (i) om, insu, citãman, ipuchimen; (ii) adiljatic, anasã; expr:
2: om fãrã suflit; om tsi nu-ari suflit = om arãu, fãrã njilã;
3: om cu suflit (bun, mari) = om bun;
4: njic loat ti suflit = psihupedh;
5: ljau (un njic) ti suflit = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau ti fumealji, trec prit cãmeashi, nhiljedz;
6: dau (un njic) ti suflit = nj-dau njiclu s-nj-ul creascã un xen;
7: dau ti suflit = dau (pumean, la bisearicã, trisayi, etc.) tr-adutsearea aminti a unui om tsi-ari moartã;
8: (dau) trã suflitu a mu-meai = (dau tsiva ca ti suflit) cãndu pistipsescu (shtiu) cã nu va-l ljau nãpoi vãrãoarã;
9: lu ljau pri suflitlu-a meu = ãl ljau pri chifaletea-a mea, intru chifili trã ti el, mi fac chifilj trã el;
10: nu-ari suflit di-om (tu-un loc) = nu s-aflã vãr, nu-ari urmã di om, nu-i cipit di om;
11: nji ncarcu suflitlu = fac amãrtii;
12: nj-vindu suflitu trã…= fac nai ma mãrli amãrtii trã …;
13: am (nj-sta) tsiva pri (tu) suflit = shtiu unã hãbari i am unã cripari, tsi nu-nj da arihati;
14: lu-am pri (tu) suflit = lj-feci un mari-arãu, lj-adush unã mari cripari, ãl loai pri zvercã;
15: lu-am tu suflit; tu suflit nj-easti = mi-arãseashti, nj-lja hari, l-voi multu;
16: l-ljau pi suflit = lj-am mini vrundida;
17: ãnj njardzi la suflit = mi-arãseashti multu;
18: nj-mutrescu suflitlu = am angãtan multu di bana sh-di lucrili-a meali;
19: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
20: tu-un suflit (yini) = (yini) diunãoarã, unãshunã, tu-unã anasã, tu-unã suflari;
21: nj-trag suflitlu, hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, sã-nj ljau anasa; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
22: nj-dau suflitlu, nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
23: nu pot sã-nj tsãn suflitlu = mizi pot s-adilj di lãhtara tsi u-aduchescu;
24: nj-yini suflitlu la loc = pot s-ljau anasã tora, pot s-isihãsescu; nj-yin tu aeari, dupã unã mari lãhtarã;
25: nj-scoati (nj-mãcã) suflitlu = nj-bagã zori, nj-mãcã bana, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu; mi cãrteashti, mi chicuseashti, mi nvirinã multu;
26: nj-adutsi suflitlu la nari; nj-adutsi suflitlu la gurã = chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
27: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
28: ãlj ljau suflitlu = ãl vatãm;
29: u fac cu suflit, cu tut suflitlu, dit ahãndamea-a suflitlui = u fac cu tutã vrearea, cu tutã putearea tsi am;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trup

trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)

§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

valitsã

valitsã (va-lí-tsã) sf valitsã (va-lí-tsã) – unã soi di sfinduchi di lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari (sfinduchitsã) cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cãndu s-poartã cu mãna) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; baulã, sipeti, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã