ex: avea andreptu (ndriptati)

§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)

§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}
{fr: droit, just, légitime, équitable}
{en: straight, right, legitimate, fair}
ex: s-lj-aducã pri cali driptaticã (ndreaptã) cu zbor; driptatic (ndreptu) giudetslu

§ ndreptu2 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi nu easti strãmbu, shutsãt, nduplicat, etc.; andreptu, ãndreptu, dreptu, ischiu, direptu;
2: (om) tsi nu-ari strãmbãtãts; (om) tsi spuni mash averlu; andreptu, ãndreptu;
(expr: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cã funea tu tastru nu sta ndreaptã, ma-anvãrtitã ca un culac)
{ro: drept}
{fr: droit, just}
{en: straight, right, fair}
ex: hiu om ndreptu (tsi nu-ari strãmbãtãts); omlu ndreptu (fãrã strãm-bãtãts) Dumnidzã nu lu-agãrshashti; hiu ndreptu (nu-am strãm-bãtãts)

§ dreptu2 (drép-tu) adg dreaptã (dreáp-tã), dreptsã (drép-tsã), dreapti/dreapte (dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)
ex: nu lj-u ded pri calea dreaptã (ndreaptã)

§ direptu (di-rép-tu) adg direaptã (di-reáp-tã), direptsã (di-rép-tsã), direapti/direapte (di-reáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ ãndreptu2 (ãn-drép-tu) adg ãndreaptã (ãn-dreáp-tã), ãndreptsã (ãn-drép-tsã), ãndreapti/ãndreapte (ãn-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ andreptu2 (an-drép-tu) adg andreaptã (an-dreáp-tã), andreptsã (an-drép-tsã), andreapti/andreapte (an-dreáp-ti) – (unã cu ndreptu2)

§ dreptu3 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – multimea di nomuri tsi da ndriptati a unui om cãndu fatsi tsiva shi nu lã da ndripati a altor oaminj cu cari ari ligãturi
{ro: drept}
{fr: droit}
{en: right}
ex: cari va s-nji calcã drepturli a meali?

§ driptatic2 (ndrip-tá-ticŭ) adv – tsi easti ndreptu, faptu cu driptati, ndreptu, dreptu
{ro: pe drept}
{fr: équitablement, légitiment, à bon droit}
{en: equitably, legitimately, fairly}

§ driptaticã2 (ndrip-tá-ti-cã) adv – (unã cu driptatic2)

§ ndreptu3 (ndrép-tu) adv – tsi dutsi dit un loc tu altu fãrã si s-abatã (sã si strãmbã) din cali; tsi-aspuni ma shcurta cali dit un loc tu altu; tsi nu easti strãmbu; tsi easti dealihea, ashi cum s-veadi lucrul; andreptu, ãndreptu, isea
{ro: drept, direct}
{fr: droit, directement}
{en: straight, directly}
ex: ndreptu, ndreptu azbuirã; da cu pala ndreptu (dip, isea) la inimã; spuni ndreptu (dealihea, ashi cum easti), ashi s-bãnedz!; nu putea s-greascã ndreptu (dealihea, fãrã minciunj); trag ndreptu (isea) la casa-a mea; mi dush ndreptu-acasã

§ ãndreptu3 (ãn-drép-tu) adv – (unã cu ndreptu3)

§ andreptu3 (an-drép-tu) adv – (unã cu ndreptu3)
ex: trapsi-andreptu (isea) la Doda-acasã

§ ndriptedz (ndrip-tédzŭ) (mi) vb I ndriptai (ndrip-táĭ), ndriptam (ndrip-támŭ), ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã (diznou) ndreptu; mi duc cãtrã iuva; lj-aspun a unui calea (atsea buna) cãtrã iu si s-ducã; ischedz un loc sh-lu fac ndreptu
{ro: îndrepta, se îndrepta, ghida; nivela}
{fr: redresser; (se) diriger; acheminer, guider, indiquer le chemin; niveler}
{en: straighten out (path, surface, wood), guide; level}
ex: un scljim dit muntsã si ndreaptã; ndreaptã-l (aspunji-lj calea) cãtrã casã

§ ndreptu4 (ndrép-tu) (mi) vb I ndriptai (ndrip-táĭ), ndriptam (ndrip-támŭ), ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)
ex: sapa sh-lupata va lu ndripteadzã (va-l facã bun, ndreptu); sã ndriptã (si mprustã) ghini dupã tsi dzãcu ahãts mesh; si ndriptã pi cicioari (nchisi s-imnã); ndreaptã (ancunji) niheam foclu; nu putu si ndreaptã scãndura (s-u facã ndreaptã); s-avea ndriptatã (dishcljisã) chirolu; mi ndriptai (nchisii s-mi duc) cãtrã hoarã

§ ndriptat (ndrip-tátŭ) adg ndriptatã (ndrip-tá-tã), ndriptats (ndrip-tátsĭ), ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ndreptu; tsi-lj s-ari aspusã calea cãtrã iu si s-ducã; (loc) tsi easti ischeat, faptu ndreptu
{ro: îndreptat, ghidat; nivelat}
{fr: redressé; dirigé, acheminé, guidé, à qui on a indiqué le chemin; nivelé}
{en: straightened out (path, surface, wood), guided; leveled}

§ ndriptari/ndriptare (ndrip-tá-ri) sf ndriptãri (ndrip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndreaptã tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a se îndrepta, de a ghida; de a nivela; îndreptare, ghidare; nivelare}
{fr: action de redresser; de (se) diriger, de s’acheminer; de guider, d’indiquer le chemin; de niveler}
{en: action of straightening out (path, surface, wood), of guiding; of leveling}

§ ãndriptedz (ãn-drip-tédzŭ) (mi) vb I ãndriptai (ãn-drip-táĭ), ãndriptam (ãn-drip-támŭ), ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãn-driptari/ãndriptare (ãn-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ ãndreptu4 (ãn-drép-tu) (mi) vb I ãndriptai (ãn-drip-táĭ), ãndrip-tam (ãn-drip-támŭ), ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãndriptari/ãn-driptare (ãn-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ ãndriptat (ãn-drip-tátŭ) adg ãndriptatã (ãn-drip-tá-tã), ãndriptats (ãn-drip-tátsĭ), ãndriptati/ãndriptate (ãn-drip-tá-ti) – (unã cu ndriptat)

§ ãndriptari/ãndriptare (ãn-drip-tá-ri) sf ãndriptãri (ãn-drip-tắrĭ) – (unã cu ndriptari)
ex: aestã lãngoari nu-ari ãndriptari (vindicari); adusi niheamã di ãndriptari (ndridzearea-a lucrilor)

§ andriptedz (an-drip-tédzŭ) (mi) vb I andriptai (an-drip-táĭ), an-driptam (an-drip-támŭ), andriptatã (an-drip-tá-tã), andripta-ri/andriptare (an-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ andreptu4 (an-drép-tu) (mi) vb I andriptai (an-drip-táĭ), andriptam (an-drip-támŭ), andriptatã (an-drip-tá-tã), andriptari/andriptare (an-drip-tá-ri) – (unã cu ndriptedz)

§ andriptat (an-drip-tátŭ) adg andriptatã (an-drip-tá-tã), andriptats (an-drip-tátsĭ), andripta-ti/andriptate (an-drip-tá-ti) – (unã cu ndriptat)

§ andripta-ri/andriptare (an-drip-tá-ri) sf andriptãri (an-drip-tắrĭ) – (unã cu ndriptari)

§ nidriptati/nidriptate (ni-drip-tá-ti) sf nidriptãts (ni-drip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi, cãndu nu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã unã strãmbãtati; nindriptati, nidriptaticã, strãmbãtati, adichii, apadichii, hilieti
{ro: nedreptate}
{fr: injustice, iniquité, tort}
{en: injustice, inequity, wrong}
ex: avutslji fac nidriptãts (lucri tsi nu suntu ndreapti); mari nidriptati ari faptã cu omlu aestu; marea nidriptati (strãmbãtati) tsi lã fac picurarlji; vinji sh-araplu sã-sh caftã tinjia, cã taha lu-arushinã pri nidriptati

§ nidriptaticã (ni-drip-tá-ti-cã) sf nidriptatitsi/nidriptatitse (ni-drip-tá-ti-tsi) – (unã cu nidriptati)
ex: pi nidriptaticã nj-arãchish avearea-a tatã-njui

§ nindripta-ti/nindriptate (nin-drip-tá-ti) sf nindriptãts (nin-drip-tắtsĭ) – (unã cu nidriptati)
ex: vrea mi ljai pri gushi pri nindriptati; s-dusi si s-plãngã la giudicãtor trã aestã nindriptati (strãmbãtati)

§ nidreptu (ni-drép-tu) adg nidreaptã (ni-dreáp-tã), nidreptsã (ni-drép-tsã), nidreapti/nidreapte (ni-dreáp-ti) – tsi nu-ari driptati; tsi nu easti dreptu; strãmbu, adic
{ro: nedrept}
{fr: injust}
{en: injust}
ex: nidreptu fu (nu fu ndreptu, fu strãmbu) cu tutã dunjaea, cum vreai s-hibã cu tini?

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}