DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alaturea

alaturea (a-lá-tu-rea) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alãturi, priningã, piningã, lingã, ningã, pringã, ninga, nintrã, ntrã, ndrã, bara-bara
{ro: alături}
{fr: à coté de}
{en: beside}
ex: alaturea di (ningã) mini

§ alaturi (a-lá-turĭ) adv – (unã cu alaturea)
ex: alaturi di pom

§ alãturi (a-lắ-turĭ) adv – (unã cu alaturea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apuc

apuc (a-púcŭ) (mi) vb I apucai (a-pu-cáĭ) shi apcai (ap-cáĭ), apucam (a-pu-cámŭ) shi apcam (ap-cámŭ), apucatã (a-pu-cá-tã) shi apcatã (ap-cá-tã), apucari/apucare (a-pu-cá-ri) shi apca-ri/apcare (ap-cá-ri) – acats tsiva cu mãna; mi duc cãtrã iuva; lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-facã) tsiva; lu-apruftusescu tu oara tsi easti si s-ducã iuva; nchisescu s-fac un lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig:
1: apuc = fur; expr:
2: nj-apuc gura = mãc niheamã s-nj-arãd foamea;
3: nu-apuc s-dzãc un zbor = ninti ca s-dzãc un zbor, cãt acats s-dzãc un zbor; unãshunã tsi dzãsh zborlu;
4: s-nu sh-apucã = s-nu-acatsã dzua di mãni, s-u lja neclu, s-moarã, s-u lja draclu)
{ro: apuca, prinde, ajunge la timp, începe, duce, etc.}
{fr: saisir, s’emparer de, hériter, atteindre, tomber juste, commencer à, se diriger, etc.}
{en: seize, grab, catch; get, come at the right moment, start, lead, etc.}
ex: apucã-l (acatsã-l) di coarni; nsus tu muntsã si-nj ti-apcarim (s-ti-acãtsam); noi ashi apucãm (acãtsãm) di pap-strãpap; lu-apcãm analtu pri measã (lu-aflãm tamam pri measã); unã cali apucã (nchiseashti, u lja, dutsi) andreapta, alantã acatsã astãnga; s-nu-aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats mari); s-apucarits (ma loats calea) nastãnga, di arãu va s-dats; mãcã s-ts-aputs gura
(expr: mãcã s-ts-arãdz foamea); apcarã (fig: furarã) un noatin; mushurecã, s-nu ts-aputs!
(expr: s-nu bãnedz pãnã mãni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apucã
(expr: s-u lja neclu, s-moarã); nu-apucã tra s-dzãcã grailu
(expr: cãt acãtsã s-dzãcã tsiva)

§ apucat (a-pu-cátŭ) adg apucatã (a-pu-cá-tã), apucats (a-pu-cátsĭ), apucati/apucate (a-pu-cá-ti) – tsi easti acãtsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; acãtsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc.
{ro: apucat, prins, ajuns la timp, etc.}
{fr: saisi, emparé de, etc.}
{en: seized, grabbed, caught; got, etc.}

§ apcat (ap-cátŭ) adg apcatã (ap-cá-tã), apcats (ap-cátsĭ), apcati/apcate (ap-cá-ti) – (unã cu apucat)

§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aripã

aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã

§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)

§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arivani/arivane

arivani/arivane (a-ri-vá-ni) sf arivãnj (a-ri-vắnjĭ) – imnarea-a calui cu cicioarili di-unã parti (di nastãnga i di nandreapta) tsi s-minã deadun, tu idyiul chiro; arãvani, rivani
{ro: buiestru}
{fr: amble}
{en: amble}
ex: calu-aestu ari arivani bunã; el si s-ducã arivãnj; cal bitãrnu nu si nveatsã arivani

§ arãvani/arãvane (a-rã-vá-ni) sf arãvãnj (a-rã-vắnjĭ) – (unã cu arivani)
ex: haidi, ghioc, lja-u-arãvani

§ rivani2/rivane (ri-vá-ni) sf rivãnj (ri-vắnjĭ) – (unã cu arivani)
ex: caljlji tuts imnã rivani

§ arvanliu (ar-van-líŭ) sm, sf, adg arvanlii/arvanlie (ar-van-lí-i), arvanlii (ar-van-líĭ), arvanlii (ar-van-líĭ) – cal tsi imnã arivani
{ro: (cal) buiestraş}
{fr: (cheval) qui va à l’amble}
{en: (horse) who walks amble}

§ arivanlã (a-ri-van-lắ) sm, sf, adg arivanlãtcã (a-ri-van-lắt-cã), arivanladz (a-ri-van-ládzĭ), arivanlãttsi/arivanlãttse (a-ri-van-lắt-tsi) – (unã cu arvanliu)

§ arivanlãtcu (a-ri-van-lắt-cu) sm, sf, adg arivanlãtcã (a-ri-van-lắt-cã), arivanlãttsi (a-ri-van-lắt-tsi), arivanlãttsi/arivanlãttse (a-ri-van-lắt-tsi) – (unã cu arvanliu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã