|
|
ndirusiri/ndirusire
ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) sf – vedz tu nturusescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nturusescunturusescu
nturusescu (ntu-ru-sés-cu) (mi) vb IV nturusii (ntu-ru-síĭ), nturuseam (ntu-ru-seámŭ), nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusiri/ntu-rusire (ntu-ru-sí-ri) – mi fac corcan di-arcoari (ngljets, ngucinedz); cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); ndirusescu, ngucinedz, ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets; amurtsãscu, amurtu
{ro: înţepeni, amorţi}
{fr: raidir, engourdir}
{en: stiffen, grow numb}
ex: li nturusirã cordzãli; si nturuseashti ca herlu; tsi si nturuseashti ashi cãndu-lj greshti
§ nturusit (ntu-ru-sítŭ) adg nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusits (ntu-ru-sítsĭ), nturusiti/nturusite (ntu-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; ndirusit, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit, amorţit}
{fr: raidi, engourdi}
{en: stiffened, grown numb}
ex: munti nturusit (ngucinat) di etã; bratsãli, cicioarli eara nturusiti (amurtsãti)
§ nturusiri/nturusire (ntu-ru-sí-ri) sf nturusiri (ntu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturuseashti; ndirusiri, ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi; înţepenire, amorţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir}
{en: action of stiffening, of growing numb}
§ ndirusescu (ndi-ru-sés-cu) (mi) vb IV ndirusii (ndi-ru-síĭ), ndiruseam (ndi-ru-seámŭ), ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) – (unã cu nturu-sescu)
§ ndirusit (ndi-ru-sítŭ) adg ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusits (ndi-ru-sítsĭ), ndirusiti/ndirusite (ndi-ru-sí-ti) – (unã cu nturusit)
§ ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) sf ndirusiri (ndi-ru-sírĭ) – (unã cu nturusiri)