DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arud

arud (a-rúdŭ) adg arudã (a-rú-dã), arudz (a-rúdzĭ), arudi/arude (a-rú-di) – (lãnã) tsi easti moali shi s-alasã lishor cãndu u caltsã; (lucru) tsi nu easti corcan; rud, moali, afrat; (fig: tsi easti tinir, ageamit, ndilicat)
{ro: moale (lână), tandru, debil}
{fr: mou, molle (en parlant de la laine); tendre, debile}
{en: soft (speaking of wool); tender, delicate}
ex: lãna tsi nj-adusish eara albã sh-arudã (moali); birbec arud (cu lãnã moali, arudã); earam nica arud (fig: tinir, ageamit); ficior arud (fig: ndilicat, ageamit)

§ rud (rúdŭ) adg rudã (rú-dã), rudz (rúdzĭ), rudi/rude (rú-di) – (unã cu arud)
ex: tsãsu shiac di lãnã rudã (moali); lj-hãidipsii perlu rud (moali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutii/cutie

cutii/cutie (cu-tí-i) sf cutii (cu-tíĭ) – hãlati, tsi sh-u-adutsi cu-unã soi di sfinduchi (di-aradã multu ma njicã), tu cari s-tsãn (s-vindu, s-poartã, etc.) lucri ca curdelji (cãmesh, etc.);
(expr:
1: cutii (di mortu) = sfinduchea tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cufciug, scamnu;
2: gurã di cutii = hasã, mushatã, ndilicatã, etc.)
{ro: cutie; cosciug}
{fr: boîte; cercueil}
{en: box; coffin}
ex: tu cutia di-asimi suntu nãshti stranji hrisusiti; disfatsi cutia shi easi di nuntru un shoaric; gurã di cutii
(expr: hasã, ndilicatã), pirushana-a mea; trã niheam di oarã cutia di mortu
(expr: chivurea) fu adratã

§ cuticã (cu-tí-cã) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – cutii njicã; cutici
{ro: cutiuţă}
{fr: petite boîte}
{en: small box}
ex: unã cutii, cuticã (cutii njicã), cu mãrdzeali-aroshi mplinã (angucitoari: aroida)

§ cutici/cutice (cu-tí-ci) sf cutitsi/cutitse (cu-tí-tsi) – (unã cu cuticã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dolj1

dolj1 (dóljĭŭ) adg dolji/dolje (dó-lji), dolj (dóljĭ), dolji/dolje (dó-lji) – (zbor, purtari, etc.) tsi s-fatsi ndilicat sh-cu multã vreari (dultseami, dor, mãrazi, hãidipsiri, caimo, etc.); dultsi, adiljos, diznjirdãtor, zdruditor, etc.
{ro: duios}
{fr: doux, tendre}
{en: soft, tender, loving}
ex: dolja-a (ndilicata, dultsea-a) mea di sorã; doljlu-nj Liunida; dolja-nj (dultsea-nj) nveastã s-nu-nj mi-alasã; dolja-ts di mai; alavdã dolja Shanã

§ duljat (du-ljĭátŭ) adg duljatã (du-ljĭá-tã), duljats (du-ljĭátsĭ), duljati/duljate (du-ljĭá-ti) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; dholj, dhistih, mãrat, marat, corbu, curbishan, mbogru, bogru, cacomir, cob, gramen, gal, lai, tihilai, lipisit, morvu, nvapsu, ohru, piscatran, pustu, shcret, etc.
{ro: sărman, biet, sărac, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: nãsã nu shtea duljatlu (maratlu) tsi-avea; duljatlu (corbul di) tatã zurlusi; duljata-lj (corba-lj) di mamã, plãndzea tut chirolu; duljatslji di (lailji) pãrintsã trapsirã multi; mami duljati (lipisiti); nu-nj dã di mãrazi, duljatlu-ji (maratlu-nj) di mini

§ dolj2 (dhóljĭŭ) adg dolji/dolje (dhó-lji), dolj (dhóljĭ), dolji/dolje (dhó-lji) – (unã cu duljat)
ex: dolja (mãrata, corba) di tini!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fin

fin (fínŭ) adg finã (fí-nã), finj (fínjĭ), fini/fine (fí-ni) – tsi easti suptsãri, minut, ndilicat, mushat shi multu bun; tsi easti di nai ma bunlu; has, hascu
{ro: fin, superior}
{fr: de bonne (de première) qualité}
{en: of good (best) quality}
ex: veshtu fin (has) shi sãnãtos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndilicat

ndilicat (ndi-li-cátŭ) adg ndilicatã (ndi-li-cá-tã), ndilicats (ndi-li-cátsĭ), ndilicati/ndilicate (ndi-li-cá-ti) – tsi easti cu hãri hasi (fini, aleapti); (om) tsi easti ca slab (lãndzit, fãrã multã puteari); (lucru, pheat, yilii, etc.) tsi s-aspardzi lishor; dilicat, ndalic, suptsãri, fin, has, hascu
{ro: delicat, fin, gingaş}
{fr: délicat, fin}
{en: delicate, fine}
ex: cã nica ndilicatã sh-easti; pulj zugrãfsit shi ndilicat; veshtul aestu easti ndilicat (fin, has) shi sãnãtos

§ dilicat (di-li-cátŭ) adg dilicatã (di-li-cá-tã), dilicats (di-li-cátsĭ), dilicati/dilicate (di-li-cá-ti) – (unã cu ndilicat)
ex: acumpãrash veshtu dilicat (fin)

§ ndalic (ndá-licŭ) adg ndalicã (ndá-li-cã), ndalits (ndá-litsĭ) ndalitsi/ndalitse (ndá-li-tsi) – (unã cu ndilicat)
ex: featã ndalicã (ndilicatã, finã, suptsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirpishor2

pirpishor2 (pir-pi-shĭórŭ) adg pirpishoarã (pir-pi-shĭŭá-rã), pirpi-shori (pir-pi-shĭórĭ), pirpishoari/pirpishoare (pir-pi-shĭŭá-ri) – (om) tsi easti ca slab (lãndzit, fãrã multã puteari); ndilicat, dilicat, ndalic
{ro: gingaş}
{fr: frêle, tendre}
{en: frail, tender}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sitã1

sitã1 (sí-tã) sf siti/site (sí-ti) – hãlati cu unã soi di tsisãturã di sirmi di metal i pãndzã cu guvi njits, cu cari sã ntsernu lucri ca muljituri (dzãmuri), pulbiri (fãrinã) i gãrnutsã (grãn, ariz, etc.) tra si s-aleagã lucrili ma mãri (cupriili) tsi s-aflã amisticati tu eali; tsir, dirmonj;
(expr:
1: lu-adar un lucru sitã = lu-adar un lucru guvi-guvi, di sh-u-adutsi cu sita;
2: bag sitã; trec prit tsir shi prit sitã = caftu (mutrescu, etc.) cu multã cãshtigã; sitãxescu, sãtãxescu, xitãxescu, xitãsescu;
3: tricut prit tsir sh-prit sitã = (i) xitãxit (sitãxit, cãftat, mutrit, etc.) cu multã cãshtigã, multu di multu; (ii) tricut prit multi tu banã, pãtsãti sh-nipãtsãti; alãgat prit multi locuri;
4: portu apa cu sita = l-fac un lucru ncot;
5: hiu ntsirnut cu sitã di mitasi = hiu fin, ndilicat, pripsit, livendu, gioni, babagean)
{ro: sită}
{fr: sas, tamis}
{en: sieve}
ex: unã eapã durdurã, cari da di sã scuturã, lumea tutã-aspulbirã (angucitoari: sita); nã mulari buturã, tru-amari si scuturã (angucitoari: sita); fãrina u ntsirnem cu sita; ntsearnã cu sita-atsea buna; ved ca prit sitã; sh-tini vãsilje, ma sh-io ntsirnut hiu cu sitã di mãtasi
(expr: hiu pripsit, babagean, gioni); bãgarã sitã
(expr: s-bãgarã sã xitãxeascã cu multã cãshtigã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã