DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

borgi/borge

borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)

§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}

§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}

§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

colindu

colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)

§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}

§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)

§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)

§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hreu

hreu (hréŭ) sn hreuri (hré-urĭ) – atsea tsi fatsi (borgea tu cari intrã) omlu tsi mprumutã tsiva; atsea tsi am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushteari, cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi, borgi, mprumut, sartsinã, dat
{ro: datorie, obligaţie}
{fr: dette, obligation, devoir}
{en: debt, obligation, duty}

§ hreus (hré-usŭ) sn hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hreusi/hreuse (hré-u-si) sf hreusuri (hré-u-surĭ) – (unã cu hreu)

§ hriusescu (hri-u-sés-cu) (mi) vb IV hriusii (hri-u-síĭ), hriuseam (hri-u-seámŭ), hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; hursescu, burgilipsescu, ndãturedz
{ro: îndatori}
{fr: endetter}
{en: have or acquire a debt}

§ hriusit (hri-u-sítŭ) adg hriusitã (hri-u-sí-tã), hriusits (hri-u-sítsĭ), hriusiti/hriusite (hri-u-sí-ti) – tsi ari faptã unã borgi; tsi easti ndãturat; (lucrul) tsi easti loat (dat) ca borgi; hursit, burgilipsit, ndãturat
{ro: îndatorit}
{fr: endetté}
{en: who has acquired a debt}

§ hriusiri/hriusire (hri-u-sí-ri) sf hriusiri (hri-u-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hriuseashti; hursiri, burgilipsiri, ndãturari; hreusi
{ro: acţiunea de a îndatori; îndatorire}
{fr: action de (s’)endetter}
{en: action of acquiring or making a debt}

§ ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hré-u-si) sf ipuhreusi (i-pu-hre-usĭ) – lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); apuhreusi, hreusi; borgi, sartsinã, dat
{ro: obligaţie, datorie}
{fr: obligation, engagement, devoir}
{en: obligation, binding, duty}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãturedz

ndãturedz (ndã-tu-rédzŭ) (mi) vb I ndãturai (ndã-tu-ráĭ), ndã-turam (ndã-tu-rámŭ), ndãturatã (ndã-tu-rá-tã), ndãturari/ndãturare (ndã-tu-rá-ri) – intru borgi; lj-voi tsiva a unui trã un bun tsi nj-ari faptã; hursescu, burgilipsescu;
(expr: lji ndãturedz shi perlu din cap = lj-am intratã cu-unã multu mari borgi di cari ãnj yini greu s-ascap)
{ro: îndatora}
{fr: contracter des obligations}
{en: acquire a debt or an obligation}
ex: cãt si ndãturã tu-aestã ipotisi, ni amarea nu-l la

§ ndãturat (ndã-tu-rátŭ) adg ndãturatã (ndã-tu-rá-tã), ndãturats (ndã-tu-rátsĭ), ndãturati/ndãturate (ndã-tu-rá-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi lu-ari omlu borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilipsit, hursit, ndãtor
{ro: îndatorat}
{fr: qui a contracté des obligations}
{en: who has acquired a debt or an obligation}

§ ndãtura-ri/ndãturare (ndã-tu-rá-ri) sf ndãturãri (ndã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva intrã borgi; hursiri, burgilipsiri
{ro: acţiunea de a îndatori, de a face datorii; îndatorire}
{fr: action d’avoir des dettes, de contracter des obligations}
{en: action of having or acquiring a debt or an obligation}

§ ndãtor (ndã-tórŭ) adj, adv ndãtoari/ndãtoare (ndã-tŭá-ri), ndãtori (ndã-tórĭ), ndãtoari/ndã-toare (ndã-tŭá-ri) – tsi ari unã borgi; tsi-lj hurseashti tsiva a unui; ndãturat, burgilipsit; cu borgi; cu paradz mprumutats
{ro: dator, cu datorie}
{fr: débiteur, avec des obligations}
{en: debtor, with debt}
ex: armasi ndãtor shi perlu din cap
(expr: lj-va multu, lji ndãtureadzã multu); ndãtor (cu borgi) featsi casili; ndãtor (cu borgi, pãradz mprumutats di la altsã) dishcljisi ducheanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

topuzganã

topuzganã (to-puz-gá-nã) sf topuzgani/topuzgane (to-puz-gá-ni) – ciumagã cu un capit stronghil ma gros (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); ciumagã cu cari culindãtorlji bat la ushi; tupuzganã, tupuz, tupuzi, tãpuzi, buzdugan, buzduganã, buzdugani, fupuzganã, stupaganã, ciumagã, mãciucã, shopcã, sopcã, ghioagã
{ro: buzdugan, măciucă, ciomag}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club, stick}

§ tupuzganã (tu-puz-gá-nã) sf tupuzgani/tu-puzgane (tu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ fupuzganã (fu-puz-gá-nã) sf fupuzgani/fupuzgane (fu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ stupaganã (stu-pa-gá-nã) sf stupagani/stupagane (stu-pa-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ tupuz (tu-púzŭ) sn tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
ex: arucã tupuzlu s-lu-agudeascã, ma hiljlu di-amirã, ashtiptã tupuzlu cu mãnjli

§ tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) sf tupuzi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuz-ganã)

§ tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) sf tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) – (unã cu topuzganã)

§ buzdugan (buz-du-gánŭ) sn buzduga-ni/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-u cãrtsãnea a muntilui cu buzduganlu

§ buzduganã (buz-du-gá-nã) sf buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: am mulã, buzduganã

§ buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) sf buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-plãscãnii unã cu buzduganea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: buzduganea