DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ãndãrlu

ãndãrlu (ãn-dắr-lu) adg ãndãrlã (ãn-dắr-lã), ãndãrlji (ãn-dắr-lji), ãndãrli/ãndãrle (ãn-dắr-li) – tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (sh-atumtsea cãndu nu-ahãrzeashti alavdi sh-ahãntu mãri); alãvdos, alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, tartabes, tartares
{ro: îngâmfat, arogant}
{fr: gonflé d’orgueil, vantard}
{en: vain-glorious, arrogant, bursting with pride}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

andralã

andralã (an-drá-lã) sf andrãlj (an-drắljĭ) – starea tsi u-ari omlu cãndu aducheashti cã-lj yin mintsãli deavãrliga (cã-lj si fatsi scutidi n fatsã, cã nu poati s-shadã mprostu shi-lj yini s-cadã mpadi); scuturã, utentsã; (fig: andralã = niisihii, gaileadz, cripãri, etc.)
{ro: vertij, ameţeală}
{fr: étourdissement, trouble, vertige}
{en: giddiness, dizziness, vertigo}
ex: nj-yini andralã (nj-si duc mintsãli deavãrliga, nj-yini s-cad mpadi); am mãri andrãlj (fig: gaileadz, caimadz); mari andralã (fig: niisihii) nj-adusi fuga; spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã

§ andrãlãsescu (an-drã-lã-sés-cu) vb IV andrãlãsii (an-drã-lã-síĭ), andrãlãseam (an-drã-lã-seámŭ), andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) – nj-yini andralã; nj-yini mintsea deavãrliga shi-nj si pari cã va s-cad ãmpadi; (un lucru) mi fatsi sã-nj yinã andralã; andrãlisescu, andãrlusescu, ndãrsescu;
(expr: lu andãrlãsescu di shcop = lj-dau unã bãteari sãnãtoasã)
{ro: ameţi}
{fr: troubler, éblouir, donner le vertige}
{en: dazzle, get confused, become dizzy, have a vertigo}

§ andrãlãsit (an-drã-lã-sítŭ) adg andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsits (an-drã-lã-sítsĭ), andrãlãsiti/andrãlãsite (an-drã-lã-sí-ti) – tsi-lj yini andralã; tsi-lj yin mintsãli deavãrliga; andrãlisit, andãrlusit, ndãrsit
{ro: ameţit}
{fr: troublé, ébloui, pris de vertige}
{en: dazzled, who got confused, who became dizzy, who is having a vertigo}
ex: tsigarea mi-andrãlãsi (mi featsi sã-nj yinã andralã)

§ andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) sf andrã-lãsiri (an-drã-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva andrãlãseashti; andrãlisiri, andãrlusiri, ndãrsiri
{ro: acţiunea de a ameţi; ameţire}
{fr: action d’éblouir, de donner le vertige}
{en: action of dazzling, of getting confused, of becoming dizzy; of having the vertigo}

§ andrãlisescu (an-drã-li-sés-cu) vb IV andrãlisii (an-drã-li-síĭ), andrãliseam (an-drã-li-seámŭ), andrãlisitã (an-drã-li-sí-tã), andrãlisiri/andrãlisire (an-drã-li-sí-ri) – (unã cu andrãlãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aslan2

aslan2 (as-lánŭ) sm, sf aslanã (as-lá-nã), aslanj (as-lánjĭ), aslani/aslane (as-lá-ni) – prici mari dit fumealja-a cãtushlor, carnivorã (tsi s-hrãneashti cu carni), tsi bãneadzã tu Africhii shi Asii, cu caplu mari sh-cu unã hioti (coamã) multu mari shi tufoasã pri cap; ljundar, ljunar; (fig: aslan (ca adg) = tsi easti gioni sh-livendu ca un aslan)
{ro: leu}
{fr: lion}
{en: lion}
ex: aslanlu ari percea lungã; ashi imnã mash aslanlu (ljundarlu, gionili ca aslan); vidzui nã aslanã cu puljlj-a ljei; tsi mutritã di aslan (di ljundar); nãvãlirã pri dushmanj ca aslanjlji; alipidatã aslanã (fig: livendã sh-gioni ca un ljundar); aslanã muljari!; mi hãrsescu cã ti ved aslanã; s-aspusirã aslanj (fig: gionj ca ljundarlji); vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pãrã)

§ arslan2 (ar-slánŭ) sm, sf, adg arslanã (ar-slá-nã), arslanj (ar-slánjĭ), arslani/arslane (ar-slá-ni) – (unã cu aslan2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãruti1/bãrute

bãruti1/bãrute (bã-rú-ti) sf fãrã pl – pulbirea tsi s-bagã tu tufechi tra s-plãscãneascã shi s-aminã gãgoshlu; agzoti, avzoti, vulburã, bulvurã;
(expr:
1: mi-aprindu ca bãrutea = mi-aprindu diunãoarã, unãshunã, dinãcali, pãnã s-dau peanili di oclji;
2: s-adrã bãruti; easti bãruti; easti uscat, bãruti = s-uscã multu;
3: anjurzeashti bãruti = s-pari cã va s-avem alumti, polim)
{ro: praf de puşcă}
{fr: poudre à canon}
{en: gunpowder}
ex: dupã cum s-ved lucrili, anjurdzeashti bãruti
(expr: s-pari cã va nchiseascã polimlu); nu bagã foclu ningã bãruti

§ baroti/barote (ba-ró-ti) sf fãrã pl – (unã cu bãruti1)
ex: barotea easti lai; s-apreasi ca barotea

§ bulvurã (búl-vu-rã) sf bulvuri/bulvure(?) (búl-vu-ri) – (unã cu bãruti1)

§ vulburã (vúl-bu-rã) sf vulburi/vulbure (vúl-bu-ri) – (unã cu bãruti1)
ex: vulburã fãrã fum; nu s-bagã foc piningã vulburã; vulbura eara udã di ploai; ari vulburã tri unã umpleari; lj-dusi a pãndarlui vulburã; nu s-bagã foc pi ningã vulburã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cirdachi/cirdache

cirdachi/cirdache (cir-dá-chi) sf cirdãchi (cir-dắchĭ) – unã soi di balconi mari sh-dishcljisã tsi s-tindi nafoarã di casã (multi ori cu ndauã stiluri di cari s-andoapirã unã citii), iu dunjaea poati sã-sh bagã measã shi scamni, tra s-aproachi oaspits trã muabeti i mãcari; unã soi di apanghiu adrat dit virdeatsã tsi sta pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pãndrunitsã, pindrunitsã
{ro: cerdac}
{fr: terrasse}
{en: terrace}
ex: casã analtã shi cu cirdachi; yinits s-lucrãm la noi pi cirdachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã