DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

telj

telj (téljĭŭ) sn tealji/tealje (teá-lji) shi teljuri (té-ljĭurĭ) –
1: hirili di-amalamã i di-asimi tsi li poartã pri perlu din cap (multi ori tu loc di zãvon) nveasta nauã;
2: sirma (coarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; coardã;
3: hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) prota parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi (tsi pãrãstisescu aesti zboarã) tra s-li pitreacã dit un loc, (ii) andaua parti, unã sirmã prit cari trec aesti seamni, shi (iii) unã parti dit soni tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat, tra s-li toarnã seamnili nãpoi tu zboarãli di ma ninti; cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligraf, tiligrafii, tel, teli, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: beteală; coardă (vioară); telegraf, telegramă}
{fr: flot de fils d’or que les jeunes mariées portent en guise de voile; corde (de violon); télégraphe, télégramme}
{en: tinsel (worn by brides on their hair); corde (violin); telegraph, telegram}
ex: nveasta nauã purta teljlu n fatsã; cu curunã shi cu teljuri; nveastã cu teljurli pi fatsã; cu zãvon, n cap cu teljuri; cu per mushat ca tealji; ca dit telj (coardã) di mandulin; cu posta i pri telj (cu tilegraflu); amirãlu telj bãtu (tel, tiligramã pitricu) troarã shi surãrli cu numa Marii s-aflarã; nj-pitricu shtiri pi telj (cu tilegraflu)

§ tiligraf (ti-li-gráfŭ) sn tiligrafi/tiligrafe (ti-li-grá-fi) – hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) unã parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi tsi suntu pitricuti dit un loc (ca seamni electro-magnetitsi tsi pãrãstisescu zboarã), (ii) unã sirmã prit cari suntu pitricuti (trec) aesti seamni, shi (iii) unã parti tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat (tra s-li toarnã nãpoi tu zboarã); cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligrafii, tel, teli, telj, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: telegraf, telegramă}
{fr: télégraphe, télégramme}
{en: telegraph, telegram}
ex: bãtu tiligraflu (pitricu tiligrami) tu tuti pãrtsãli

§ tiligrafii/tiligrafie (ti-li-gra-fí-i) sf tiligrafii (ti-li-gra-fíĭ) – (unã cu tiligraf)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn