DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pup

pup (púpŭ) sm, sf pupã (pú-pã), pupi (púpĭ) shi puchi (púchĭ), pupi/pupe (pú-pi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; njic, mushat ca unã pãpushi; pupul, poci, nat, njic, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: di iu lu-aflarã aestu pup (njic)?

§ pupul2 (pú-pulŭ) sm pupulj (pú-puljĭ) – (unã cu pup)
ex: pupu-ncoa, pupu-nculea, yinu soamne, yinu ncoa, nji ti-acljamã pupulu (puplu-aestu njic)

§ poci3 (pócĭŭ) sm poci (póci) – (unã cu pup)
ex: tsi-ts fac pocilji (cilimeanjlji)?; s-tsã bãneadzã pocilji

§ pupushi/pupushe (pu-pú-shi) sf pupushi/pupushe (pu-pú-shi) – giucãreauã tsi-aspuni (di-aradã) un pup i pupã, ficiuric i fiticã njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cari s-agioacã (di-aradã) featili njits; unã soi di agalmã njicã adratã di lemnu, metal, pãndzã, etc. cu cari s-agioacã fititsli; pupushi, cuclã (fig:
1: pupushã = mnatã di lãnã, tutumi, etc.; expr:
2: easti (ndreaptã) ca unã pupushi = easti mushatã, ncundiljatã, nviscutã shi ndreaptã mushat, cum aspun di-aradã pupushili;
3: s-agioacã nica cu pupushili = easti ninga ageamitã, nu criscu ninga)
{ro: păpuşă}
{fr: poupée}
{en: doll}

§ pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) sf pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) – (unã cu pupushi)
ex: easti ca nã pãpushi; albã-aroshi ca pãpushi; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; s-agioacã nica cu pãpushili; nã pãpushi (fig: nã mnatã) di duyeani

§ pãpushar (pã-pu-shĭárŭ) sm pãpusharĭ (pã-pu-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãpush; atsel tsi fatsi pãpushli s-gioacã trã njits
{ro: păpuşar}
{fr: celui qui fait ou vend des poupées; marrionnetiste}
{en: doll maker or vendor; puppeteer}

§ pãpushãrii (pã-pu-shã-rí-i) sf pãpushãrii (pã-pu-shã-ríĭ) – atseali tsi fatsi pãpusharlu (cu pãpushili) tra s-lji glindiseascã njitslji tsi mutrescu, s-lji facã s-arãdã, etc.; (fig: pãpushãrii = fãtsli caraghioasi (ca di maimun, cu minãri di mãnã, cu zboarã, etc.) fapti di-un om mari, tra s-lji facã njitslji s-arãdã shi s-glindiseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sufrãmtseauã

sufrãmtseauã (su-frãm-tseá-ŭã) sf sufrãmtseali/sufrãmtseale (su-frãm-tseá-li) – perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); dzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã;
(expr: sufrãmtseali mbinati = sufrãmtseali ligati unã di-altã)
{ro: sprânceană}
{fr: cil, sourcils}
{en: eyebrow}
ex: nj-arshu ti dauãli sufrãmtseali

§ sufrãntseauã (su-frãn-tseá-ŭã) sf sufrãntseali/sufrãntseale (su-frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: avea nã sufrãntseauã lai sh-mari; scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã!; soare, sufrãntseali
(expr: mushate!), agiutã-nj nãheamã, cã nu pot s-mi scol

§ sufrãndzeauã (su-frãn-dzeá-ŭã) sf sufrãn-dzeali/sufrãndzeale (su-frãn-dzeá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sufrãndzeanã (su-frãn-dzeá-nã) sf sufrãndzeani/sufrãndzeane (su-frãn-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sprindzeanã (sprin-dzeá-nã) sf sprindzeani/sprindzeane (sprin-dzeá-ni) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãmtseauã (sfrãm-tseá-ŭã) sf sfrãmtsea-li/sfrãmtseale (sfrãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ sfrãntseauã (sfrãn-tseá-ŭã) sf sfrãntseali/sfrãntseale (sfrãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)

§ frãmtseauã (frãm-tseá-ŭã) sf frãmtseali/frãmtseale (frãm-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: mutã frãmtsealili nsus; pri frãmtseaua-lj di gãitani; cu frãmtseaua ca cundiljlju; oclji niurosh sum frãmtsealili mãri

§ frãntseauã (frãn-tseá-ŭã) sf frãntseali/frãntseale (frãn-tseá-li) – (unã cu sufrãmtseauã)
ex: vedz frãntseaua-nj misticatã; mori, frãntseali cundiljati

§ nsufrãnsescu (nsu-frãn-sés-cu) (mi) vb IV nsufrãnsii (nsu-frãn-síĭ), nsufrãnseam (nsu-frãn-seámŭ), nsufrãnsitã (nsu-frãn-sí-tã), nsufrãnsiri/nsufrãnsire (nsu-frãn-sí-ri) – nj-fac sufrãntsealili cu bueauã lai; nji ncundiljedz sufrãmtseauã; sufrãnsescu, nsufrusescu, sufrusescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zugraf

zugraf (zu-gráfŭ) sm zugrahi (zu-gráhĭ) shi zugrafanj (zu-grá-fanjĭ) – omlu tsi azvistuseashti stizmili di casã; omlu tsi acoapirã un lucru cu-un petur di bueauã; omlu tsi ncundiljadzã lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.)
{ro: zugrav, vopsitor, pictor}
{fr: peintre}
{en: painter}
ex: zugraflu vinji cu doi ficiori shi s-acãtsã di lucru

§ zugrã-fii/zugrãfie (zu-grã-fí-i) sf zugrãfii (zu-grã-fíĭ) – tehnea-a zugraflui; lucrul tsi-l fatsi zugraflu; atsea tsi easi dit mãna-a zugraflui
{ro: zugrăveală}
{fr: peinture}
{en: painting}
ex: zugrãfia easti nã mãsturilji mushatã

§ zugrãfsescu (zu-grãf-sés-cu) vb IV zugrãfsii (zu-grãf-síĭ), zugrãfseam (zu-grãf-seámŭ), zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) – azvistusescu unã stizmã di casã; acoapir un lucru cu-un petur di bueauã; ncun-diljedz lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.); zugrãpsescu, buisescu, vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj); (fig: zugrãfsescu = caftu s-aspun cu gura shi zborlu cum easti un lucru)
{ro: zugrăvi, vopsi, picta}
{fr: peinturer}
{en: paint}

§ zugrãfsit (zu-grãf-sítŭ) adg zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsits (zu-grãf-sítsĭ), zugrãfsiti/zugrãfsite (zu-grãf-sí-ti) – tsi easti dat cu bueauã; tsi easti ncundiljat; zugrãpsit, buisit, vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, cundiljat (fatsa, ocljilj)
{ro: zugrăvit, vopsit, pictat}
{fr: peinturé}
{en: painted}

§ zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) sf zugrãfsiri (zu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zugrãfseashti tsiva; zugrãpsiri, buisiri, vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a zugrăvi, de a vopsi, de a picta; zugrăvire, vopsire, pictare}
{fr: action de peinturer}
{en: action of painting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn