DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãmburã

cãmburã (cãm-bú-rã) sf cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – umflãtura di pi pãltãri tsi-lj fatsi oaminjlji tsi u au, tra si sã nduplicã shi s-hibã ncusurats; cusor
{ro: gheb, cocoaşă}
{fr: bosse, gibbosité}
{en: hump}

§ camburã (cam-bú-rã) sf camburi/cambure (cam-bú-ri) – (unã cu cãmburã)
ex: ari camburã (cusor) pri pãltãri

§ cãmbur adg (cãm-búrŭ) adg cãmburã (cãm-bú-rã), cãmburi (cãm-búrĭ), cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – (om) cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, bubot, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ cambur (cam-búrŭ) adg camburã (cam-bú-rã), camburi (cam-búrĭ), camburi/cambure (cãm-bú-ri) – (unã cu cãmbur)
ex: easti unã featã camburã

§ camburliu (cam-bur-líŭ) adg camburlii/camburlie (cam-bur-lí-i), camburlii (cam-bur-líĭ), camburlii (cam-bur-líĭ) – (unã cu cãmbur)
ex: easti niheamã camburliu (adus di pãltãri)

§ cãmburyipsescu (cãm-bur-yip-sés-cu) vb IV cãmburyipsii (cãm-bur-yip-síĭ), cãmburyipseam (cãm-bur-yip-seámŭ), cãmbur-yipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) – mi fac cu cãmburã (cusor); cãmburyisescu, camburedz, mi ncusuredz, gribuescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}

§ cãmburyipsit (cãm-bur-yip-sítŭ) adg cãmburyipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsits (cãm-bur-yip-sítsĭ), cãmburyipsiti/cãmburyipsite (cãm-bur-yip-sí-ti) – tsi-ari adratã cusor, tsi easti cu cãmburã; cãmburyisit, camburat, ncusurat, ncucushat, gribuit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: bent}

§ cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) sf cãmburyipsiri (cãm-bur-yip-sírĭ) – fãtseari cusor (cãmburã); cãmburyisiri, camburari, gribuiri, cucushari, ncusurari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cusor1

cusor1 (cu-sórŭ) sn cusoari/cusoare (cu-sŭá-ri) – atsea tsi-l fatsi omlu ta s-hibã gãrbuv; cãmburã
{ro: cocoaşă}
{fr: gibbosité, bosse}
{en: hump}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angu-citoari: cucotlu); feata-aestã cu un cusor (cãmburã)

§ ncu-suredz (ncu-su-rédzŭ) (mi) vb I ncusurai (ncu-su-ráĭ), ncusuram (ncu-su-rámŭ), ncusuratã (ncu-su-rá-tã), ncusurari/ncusurare (ncu-su-rá-ri) – fac cusor; mi fac cu cusor; ancusuredz, ncusor, ãncusuredz, cusuredz, cãmburyisescu, camburedz, cucushedz, ncucushedz, ancucushedz, ãncucushedz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, cambrer, se courber}
{en: get a hump}
ex: si ncusurã multu di-aushatic

§ ncusor (ncu-sórŭ) (mi) vb I ncusurai (ncu-su-ráĭ), ncusuram (ncu-su-rámŭ), ncusuratã (ncu-su-rá-tã), ncusurari/ncusurare (ncu-su-rá-ri) – (unã cu ncusu-redz)

§ ncusurat (ncu-su-rátŭ) adg ncusuratã (ncu-su-rá-tã), ncusurats (ncu-su-rátsĭ), ncusurati/ncusurate (ncu-su-rá-ti) – tsi-ari adratã cusor; cu cusor; ancusurat, ãncusurat, cusurat, cucushat, ncucushat, ancucushat, ãncucushat, camburat, cãmburyisit; cãmbur, cushal, bubot, zgrob, zgolub, gãrbuv, gubes, guvor, gri-bos, gãdzãmolj
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, cambré, courbé}
{en: hunchbacked, humped, bent}
ex: trei moashi ncusurati; nã featã ncusuratã, mãrata!; nica di cu njic imna ncusurat

§ ncusura-ri/ncusurare (ncu-su-rá-ri) sf ncusurãri (ncu-su-rắrĭ) – fãtseari cu cusor (cãmburã); cãmburyisiri, ancusurari, ãncusurari, cusurari, cucushari, ncucushari, ancucushari, ãncucushari, cãmburyisiri, camburari
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu, de se courber}
{en: action of getting a hump}

§ cusuredz (cu-su-rédzŭ) (mi) vb I cusurai (cu-su-ráĭ), cusuram (cu-su-rámŭ), cusuratã (cu-su-rá-tã), cusurari/cusurare (cu-su-rá-ri) – (unã cu ncusuredz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gribos

gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}

§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)

§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)

§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)

§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)

§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã

§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)

§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã

§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncucushedz

ncucushedz (ncu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncucushai (ncu-cu-shĭáĭ), ncucusham (ncu-cu-shĭámŭ), ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) – mi fac cu cusor; cucushedz, ancucushedz, ãncucushedz, ncusuredz, cusuredz, cãmburyisescu, gribuescu, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}
ex: schinãratlu lji s-avea ncucushatã

§ ncucushat (ncu-cu-shĭátŭ) adg ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushats (ncu-cu-shĭátsĭ), ncucushati/ncucushate (ncu-cu-shĭá-ti) – tsi-ari adratã cusor; cucushat, ancucushat, ãncucushat, ncusurat, cu cãsor, cusurat, cãmburyisit, gribuit, mihrisit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) sf ncucusheri (ncu-cu-shĭérĭ) – fãtseari cu cusor (cãmburã); cãmburyisiri, cucushari, ancucushari, ãncucushari, ncusurari, cusurari, gribuiri, mihrisiri
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu, de se courber}
{en: action of getting a hump}

§ cucushedz (cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I cucushai (cu-cu-shĭáĭ), cucusham (cu-cu-shĭámŭ), cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushari/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ cucushat (cu-cu-shĭátŭ) adg cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushats (cu-cu-shĭátsĭ), cucusha-ti/cucushate (cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ cucusha-ri/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) sf cucusheri (cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

§ ancucushedz (an-cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ancucushai (an-cu-cu-shĭáĭ), ancucusham (an-cu-cu-shĭámŭ), ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn