DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calar2

calar2 (cá-larŭ) sm calari (cá-larĭ) – catiun di bãrnili ncrutsiljati tsi fac parti dit citia-a unei casã; stur bãgat amplatea tra s-u tsãnã ghini citia di la unã casã; catiun di leamnili tsi fac unã hãlati (ca unã soi di measã analtã) pri cari s-bagã scãndurli pri cari sta (tra s-poatã s-lucreadzã) atselj tsi analtsã i buisescu (azvistusescu) casi; hãlatea di lemnu cu patru cicioari (ncrutsiljati doauã cãti doauã) pri cari sã ndoapirã lemnul i scãndura tsi va tãljari; cãprior, cãlar, cãvãlar, cãrpulj, cãprulj, cãprulji
{ro: căprior, căprior de acoperiş, acoperiş}
{fr: chevron, poutrelle, chevalet de sciage}
{en: rafter (of roof), saw-jack}
ex: ni calar calar, ni stizmili ca lumea (ni calar bun, ni stizmi buni)

§ cãlar2 (cã-lárŭ) sm cãlari (cã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: cãlarlu acupirãmintului

§ cãvãlar2 (cã-vã-lárŭ) sm cãvãlari (cã-vã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: pristi cãvãlar (cãprior, calar) yini citia

§ calãr (cá-lãrŭ) sm calãri (cá-lãrĭ) shi sn calãri/calãre (cá-lã-ri) – lemnul tsi sta pri dauã furtsi sh-pristi cari s-ashtearni unã sazmã tra si s-facã unã cidãri (tendã); temblã, vig
{ro: lemn aşezat pe două furci pe care se ntinde o pătură de lână de capră ca să se facă un cort}
{fr: perche, traverse de bois posée sur deux fourches, au-dessus de laquelle on étend une couverture de laine de chèvre pour en faire une tente}
{en: pole standing on two forks to support a blanket making up a tent}

§ cãprior2 (cã-pri-órŭ) sm cãpriori (cã-pri-órĭ) – (unã cu calar2)

§ cãprulj (cã-prúljĭŭ) sn cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)

§ cãprulji/cãprulje (cã-prú-lji) sf cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)
ex: cãpruljili putridzãrã

§ cãrpulj (cãr-púljĭŭ) sn cãrpu-lji/cãrpulje – (unã cu calar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scarã3

scarã3 (scá-rã) sf scãri (scắrĭ) – hãlati faptã di ma multi verdzã di metal (her, etc.) ncrutsiljati shi alichiti di alti verdzã di her tsi s-bagã pri foclu dishcljis tra si s-frigã carnea (pipiryeili, misurlu, etc.); hãlati faptã di-unã ploaci di tiniche cu multi guvi (ca unã sitã) tsi s-bagã pri foc sh-pri cari s-fridzi carnea (pipiryeili, cãstãnjli, etc.)
{ro: grătar}
{fr: gril}
{en: gril}
ex: fridzi carnea pri scarã; fripsim un njel pi scarã; mãcai carni friptã pri scarã; fripsim ndoi romanj pri scarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stãvrusescu1

stãvrusescu1 (stã-vru-sés-cu) (mi) vb IV stãvrusii (stã-vru-síĭ), stãvruseam (stã-vru-seámŭ), stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusi-ri/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) – ncãrfusescu pri cariva (i tsiva) cu penuri pri crutsi; (fig: stãvrusescu = l-fac pri cariva si s-adu-cheascã dip canda easti ncãrfusit)
{ro: crucifica}
{fr: crucifier}
{en: crucify}

§ stãvrusit1 (stã-vru-sítŭ) adg stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusits (stã-vru-sítsĭ), stãvrusiti/stãvrusite (stã-vru-sí-ti) – tsi easti (ca) ncãrfusit pri crutsi; ncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsit
{ro: crucificat}
{fr: crucifié}
{en: crucified}

§ stãvrusiri1/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) sf stãvrusiri (stã-vru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stãvruseashti tsiva; ncrutsiljari, ncurtsiljari, ncrutsiri
{ro: acţiunea de a crucifica; crucificare, încrucişare}
{fr: action de crucifier, de croiser}
{en: action of crucifying, of crossing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stãvrusescu2

stãvrusescu2 (stã-vru-sés-cu) (mi) vb IV stãvrusii (stã-vru-síĭ), stãvruseam (stã-vru-seámŭ), stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusi-ri/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) – li bag lucrili (cicioarli, mãnjli, etc.) si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; ncrutsiljedz, ncurtsiljedz, ncrutsescu; andãmusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: încrucişa, întâlni}
{fr: croiser, rencontrer}
{en: cross, meet}

§ stãvrusit2 (stã-vru-sítŭ) adg stãvrusitã (stã-vru-sí-tã), stãvrusits (stã-vru-sítsĭ), stãvrusiti/stãvrusite (stã-vru-sí-ti) – (mãnj, cicioari, leamni, etc.) tsi suntu bãgati si sta ca unã crutsi unã cu-alantã; tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsit; andãmusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: încrucişat, întâlnit}
{fr: croisé, rencontré}
{en: crossed, met}

§ stãvrusiri2/stãvrusire (stã-vru-sí-ri) sf stãvrusiri (stã-vru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãnjli (cicioarili, etc.) sta ca unã crutsi; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva (n cali); ncrutsiljari, ncurtsiljari, ncrutsiri; andãmusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a încrucişa, de a întâlni; încrucişare, întâlnire}
{fr: action de croiser, de (se) rencontrer}
{en: action of crossing, of meeting}

§ stavruta (sta-vru-tá) adv – (shidearea-a omlui, di-aradã nturtseascã) pi cicioarli stãvrusiti (ncrutsiljati, bãgati un pisti-alantu, ca unã crutsi)
{ro: aşezare turcească}
{fr: (seoir) les jambes croisées}
{en: (sitting) on his crossed legs}
ex: shidea stavruta (pi cicoarli ncrutsiljati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã