|
|
ncruntat
ncruntat (ncrun-tátŭ) adg – vedz tu ncruntu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ncruntuancruntat
ancruntat (an-crun-tátŭ) adg – vedz tu ncruntu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ncruntucruntu2
cruntu2 (crún-tu) adv – tsi-aspuni cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi; tsi-aspuni lãeatsã, fuvertã, lãhtarã; tsi fuvirseashti; tsi lãhtãr-seashti; crud
{ro: crunt}
{fr: cruellement, férocement}
{en: cruelly, ferociously}
ex: mutreashti cruntu, di ti lãhtãrseashti
§ cruntedz (crun-tédzŭ) (mi) vb I cruntai (crun-táĭ), cruntam (crun-támŭ), cruntatã (crun-tá-tã), cruntari/cruntare (crun-tá-ri) – strãmbu (li-aplec, li-adun) sufrãntsealili cãndu voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; am frãmtea sufrusitã ca s-aspun inati, lãhtarã, etc.; am mutrita tsi-aspuni cã nu mi-ariseashti un lucru
{ro: (se) încrunta}
{fr: froncer les sourcils}
{en: frown}
ex: tsi ti cruntash ashi?
§ cruntat (crun-tátŭ) adg cruntatã (crun-tá-tã), cruntats (crun-tátsĭ), cruntati/cruntate (crun-tá-ti) – tsi easti cu frãmtea sufrusitã (sufrãntsealili strãmbati, mutrita ascurã, urãtã) tra s-aspunã cã nu lu-ariseashti tsi s-fatsi, cã ari inati, cã easti nvirinat, etc.
{ro: încruntat}
{fr: avec les sourcils froncées}
{en: frowned}
ex: totna shadi cu fatsa cruntatã, canda-lj s-au nicatã cãtritsili
§ cruntari/cruntare (crun-tá-ri) sf cruntãri (crun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-crunteadzã
{ro: acţiunea de a (se) încrunta}
{fr: action de froncer les sourcils}
{en: action of frowning}
ncruntu
ncruntu (ncrún-tu) (mi) vb I ncruntai (ncrun-táĭ), ncruntam (ncrun-támŭ), ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) – nj-curã sãndzi di-iuva dit trup (dit unã aranã, etc.); mi umplu di sãndzi; fac s-curã (versu) sãndzili-a vãrnui; ancruntu, sãndzinedz, sãndziredz
{ro: (în)sângera, (se) încruntra}
{fr: saigner, sanglanter}
{en: bleed}
ex: lji ncruntrã (sãndzinã) caplu
§ ncruntat (ncrun-tátŭ) adg ncruntatã (ncrun-tá-tã), ncruntats (ncrun-tátsĭ), ncruntati/ncruntate (ncrun-tá-ti) – tsi lj-ari curatã (scoasã) sãndzi; mplin di sãndzi; ancruntat, sãndzinat, sãndzirat
{ro: (în)sângerat, încruntat}
{fr: saigné, ensanglanté}
{en: bled, covered with blood}
§ ncruntari/ncruntare (ncrun-tá-ri) sf ncruntãri (ncrun-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãndzineadzã i s-acoapirã cu sãndzi; ancruntari, sãndzinari, sãndzirari
{ro: acţiunea de a (în)sângera, de a (se) încrunta}
{fr: action de saigner, d’ensanglanter}
{en: action of bleeding, of covering with blood}
§ discruntu (dis-crún-tu) (mi) vb I discruntai (dis-crun-táĭ), discruntam (dis-crun-támŭ), discruntatã (dis-crun-tá-tã), dis-cruntari/discruntare (dis-crun-tá-ri) – astãmãtsescu sãndzili tsi-nj curã dit trup (dit unã aranã, etc.); nj-si lja sufrili di pi frãmti, disu-frusescu; di ncruntat tsi earam, mi ndultsescu (mi dishcljid, mi lunjinedz) la fatsã
{ro: opri (în)sângerarea; (se) descrunta}
{fr: arrêter de saigner; se dérider}
{en: stop bleeding; smooth down}
ex: pute nu sh-discruntã suratea (nu-sh difrusi frãmtea, nu s-dishcljisi la fatsã)
§ discruntat (dis-crun-tátŭ) adg discruntatã (dis-crun-tá-tã), discruntats (dis-crun-tátsĭ), discruntati/discruntate (dis-crun-tá-ti) – tsi-lj s-ari astãmãtsitã curarea di sãndzi; tsi sh-ari disufrusitã frãmtea
nior
nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo
§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului
§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)
§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)
§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser
§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã
§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz
sãndzi/sãndze
sãndzi/sãndze (sắn-dzi) sn sãndzuri (sắn-dzurĭ) – luguria-aroshi tsi curã prit vinili-a omlui (cari easti pimtã di inimã tu tuti mãdularli a truplu tra s-l-aducã hrana hunipsitã shi vimtul (“oxigenlu”) traptu tu plimunj); (fig:
1: sãndzi = (i) soi; (ii) ahti, arãzgan, ascumpãrari (iii) yin (di-aradã tu cumnicãtura-a omlui); sãndzili-a Hristolui; expr:
2: sãndzili apã nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu (i) nu putem s-fãtsem arãu a unui di soi, (ii) agiutãm pri cariva cã nã easti soi (iii) lom partea-a unui cã lu-avem soi, etc.;
3: nji s-alinã sãndzili la cap = (i) arushescu tu fatsã (ii) mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu;
4: hearbi sãndzili dit mini = mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu, mi furchisescu, mi furtsuescu, mi-acatsã dratslji;
5: versu sãndzi = vatãm;
6: versu (l-fac cu) sãndzi sh-pronj = cilãstisescu multu, l-fac lucrul cu zori, cu multã greatsã;
7: mi mãcã sãndzili = mi portu dip canda caftu, canda pãlãcãrsescu cariva, sã-nj facã un lucru slab; aduchescu cã va-nj da cariva un shcop, cã va-nj pat caishti tsi;
8: nj-beau (nji ngljatsã, nji s-astalji) sãndzili di fricã = nj-easti fricã, mi-acatsã lãhtara, nj-fudzi buriclu;
9: bag sãndzi = mi ngrosh, mi ngrash;
10: ascuchi sãndzi = hiu ufticos, lãndzit di ofticã;
11: nj-arãtseashti sãndzili = aushescu;
12: nu-nj fac sãndzi-arãu = nu mi cãrteashti, nu mi mealã;
13: l-umplu di sãndzi = lj-dau un shcop bun, pãnã scoati sãndzi;
14: u-am (nj-intrã) tu sãndzi = escu nvitsat, nu nj-easti greu;
15: nj-dau sh-sãndzili (trã cariva) = fac tut tsi pot, nj-dau sh-bana trã cariva;
16: cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj chica = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi easti multu nvirnat;
17: naca va-lj curã sãndzili? = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi nu pati caishti tsi, tsi nu pãtsã mari znjii)
{ro: sânge, rudenie; răzbunare, etc.}
{fr: sang; parentage, consanguinité; vengeance, etc.}
{en: blood, relative, revenge, etc.}
ex: s-ari virsatã multu sãndzi tu locurli atseali; aroshi sunt di sãndzi, di sãndzili di oaminj; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; s-loarã nãsh sãndzili (dupã sãndzi), sãndzili (urmili di sãndzi di pri loc); cu tufechea s-lu-agudeai, sãndzi nu cura dit el; him di-un sãndzi (fig: di-unã soi); easti di sãndzi vãsilichescu (fig: s-tradzi di soi vãsilicheascã); easti di sãndzili-a meu (fig: di soea-a mea); sãndzili caftã sãndzi (fig: ascumpãrari, arãzgan); sh-lo sãndzili (fig: ahtea); si-sh lja sãndzili (fig: ahtea) a hilj-sui; lja-ts sãndzili (fig: ahtea) cu nãsã; meslu tsi tricu, bãgash ghini sãndzi
(expr: ti ngrushash ghini); sh-biurã sãndzili di fricã