{ro: căsători, însura, mărita}
{fr: marier}
{en: marry}
ex: nu n-alasã s-nã ncurunãm; s-ti ncurunj cu-a tãu Budash; veara-aestã si ncurunã (si nsoarã) sh-nãs; nãsã mi ncurunã; intrarã tu bãsearicã sh-acatsã preftul s-lji ncurunã

§ ncurunat (ncu-ru-nátŭ) adg ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncurunats (ncu-ru-nátsĭ), ncu-runati/ncurunate (ncu-ru-ná-ti) – tsi ari bãgatã curunã; (ficior) tsi easti nsurat; (featã) tsi easti mãrtatã; ncrunat, ãncurunat, ãncrunat, ãnsurat (ficiorlu), nsurat, mãritatã (feata), mãrtatã
{ro: căsătorit, însurat, măritată}
{fr: marié}
{en: married} ;
ex: nincurunatã nu, ma ncurunatã (mãrtatã) iu tsi s-vrei

§ ncurunari/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) sf ncurunãri (ncu-ru-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu doi tiniri (ficior sh-featã) sã ncurunã; ncrunari, ãncurunari, ãncrunari, ãnsurari (ficiorlu), nsurari, mãritari (feata), mãrtari
{ro: acţiunea de a se căsători, de a se însura, de a se mărita; căsătorire, însurare, măritare; căsătorie}
{fr: action de se marier; mariage}
{en: action of marrying someone; marriage}
ex: vinjim az trã ncurunari; tradzi ndreptu la bisearica iu vrea s-facã ncurunarea; tu oara-ali ncurunari, na, yini shi hiljlu di-amirã; s-featsi ncurunarea dupã cum easti data-a loclui

§ curun (cu-rúnŭ) (mi) vb I curunai (cu-ru-náĭ), curunam (cu-ru-námŭ), curunatã (cu-ru-ná-tã), curunari/curunare (cu-ru-ná-ri) – (unã cu ncurun)
ex: pri Costa si-l curun (s-lu nsor)

§ curunat (cu-ru-nátŭ) adg curunatã (cu-ru-ná-tã), curunats (cu-ru-nátsĭ), curunati/curunate (cu-ru-ná-ti) – (unã cu ncurunat)

§ curunari/curunare (cu-ru-ná-ri) sf curunãri (cu-ru-nắrĭ) – (unã cu ncurunari)

§ nincu-runat (nin-cu-ru-nátŭ) adg nincurunatã (nin-cu-ru-ná-tã), nincu-runats (nin-cu-ru-nátsĭ), nincurunati/nincurunate (nin-cu-ru-ná-ti) – tsi nu-ari bãgatã curunã; (bãrbat) tsi nu easti nsurat; (muljari) tsi nu easti mãrtatã; ninsurat, bichear, nimãrtatã
{ro: necăsătorit}
{fr: qui n’est pas marié(e)}
{en: unmarried}
ex: nveatsã cã noi li-avem nincurunati (nimãrtati) featili; nincurunatã (nimãrtatã) nu, ma ncu-runatã iu tsi s-vrei

§ nincurunari/nincurunare (nin-cu-ru-ná-ri) sf nincurunãri (nin-cu-ru-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu doi tiniri (ficior sh-featã) nu sã ncurunã
{ro: acţiunea de a nu se căsători}
{fr: action de ne pas se marier}
{en: action of not getting marryied}

§ discurun (dis-cu-rúnŭ) (mi) vb I discurunai (dis-cu-ru-náĭ), discurunam (dis-cu-ru-námŭ), discurunatã (dis-cu-ru-ná-tã), discurunari/discurunare (dis-cu-ru-ná-ri) – (mi) dispartu di muljarea (bãrbatlu) cu cari mi ncurunai nãintea-al Dumnidzã (a preftului sh-dupã nomurli-a statlui iu bãnedz) sh-cu cari nj-aveam faptã unã fumealji; (mi) dispartu, (mi) alas, (mi) dizmãrit (trã muljari), (mi) dizmãrtu (trã muljari)
{ro: divorţa}
{fr: divorcer}
{en: divorce}
ex: lji discurunã (lji dispãrtsã) dispoti; s-discurunã (s-dizmãrtã) cã bãrbatlu-lj si mbita shi u bãtea cati dzuã

§ discu-runat (dis-cu-ru-nátŭ) adg discurunatã (dis-cu-ru-ná-tã), discu-runats (dis-cu-ru-nátsĭ), discurunati/discurunate (dis-cu-ru-ná-ti) – tsi easti dispãrtsãt (alãsat) di nicuchira (nicuchirlu) cu cari s-avea ncurunatã dupã nomurli-a statlui; dispãrtsãt, alãsat, dizmãrtatã (trã muljari)
{ro: divorţat}
{fr: divorcé}
{en: divorced}

§ discurunari/discurunare (dis-cu-ru-ná-ri) sf discurunãri (dis-cu-ru-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã preaclji s-discurunã (s-disparti, s-alasã); dispãrtsãri, alãsari, dizmãrtari (trã muljari)
{ro: acţiunea de a divorţa; divorţare}
{fr: action de divorcer}
{en: action of divorcing}

§ ncrun (ncrúnŭ) (mi) vb I ncrunai (ncru-náĭ), ncrunam (ncru-námŭ), ncrunatã (ncru-ná-tã), ncrunari/ncru-nare (ncru-ná-ri) – (unã cu ncurun)
ex: nu n-alasã s-nã ncrunãm; nu mi ncrunai cu nãs ninga

§ ncrunat (ncru-nátŭ) adg ncrunatã (ncru-ná-tã), ncrunats (ncru-nátsĭ), ncrunati/ncrunate (ncru-ná-ti) – (unã cu ncurunat)

§ ncrunari/ncrunare (ncru-ná-ri) sf ncrunãri (ncru-nắrĭ) – (unã cu ncurunari)
ex: nã fustani trã ncrunari

§ nincrunat (nin-cru-nátŭ) adg nincrunatã (nin-cru-ná-tã), nincrunats (nin-cru-nátsĭ), nincrunati/nincrunate (nin-cru-ná-ti) – (unã cu nincurunat)
ex: li-avem nincrunati (nimãrtati) featili

§ nincrunari/nincrunare (nin-cru-ná-ri) sf nincrunãri (nin-cru-nắrĭ) – (unã cu nincurunari)

§ ãncurun (ãn-cu-rúnŭ) (mi) vb I ãncurunai (ãn-cu-ru-náĭ), ãncurunam (ãn-cu-ru-námŭ), ãncurunatã (ãn-cu-ru-ná-tã), ãncurunari/ãncurunare (ãn-cu-ru-ná-ri) – (unã cu ncurun)

§ ãncurunat (ãn-cu-ru-nátŭ) adg ãncurunatã (ãn-cu-ru-ná-tã), ãncurunats (ãn-cu-ru-nátsĭ), ãncurunati/ãncurunate (ãn-cu-ru-ná-ti) – (unã cu ncurunat)

§ ãncurunari/ãncurunare (ãn-cu-ru-ná-ri) sf ãncurunãri (ãn-cu-ru-nắrĭ) – (unã cu ncurunari)

§ ãncrun (ãn-crúnŭ) (mi) vb I ãncrunai (ãn-cru-náĭ), ãncrunam (ãn-cru-námŭ), ãncrunatã (ãn-cru-ná-tã), ãncrunari/ãncrunare (ãn-cru-ná-ri) – (unã cu ncurun)

§ ãncrunat (ãn-cru-nátŭ) adg ãncrunatã (ãn-cru-ná-tã), ãncrunats (ãn-cru-nátsĭ), ãncrunati/ãncrunate (ãn-cru-ná-ti) – (unã cu ncu-runat)

§ ãncrunari/ãncrunare (ãn-cru-ná-ri) sf ãncrunãri (ãn-cru-nắrĭ) – (unã cu ncurunari)

34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

{ro: necăsătorită, nemăritată}
{fr: non mariée}
{en: unmarried (woman)}
ex: shapti feati, tuti nimãritati; ma s-u veadã om xen nimãritatã, va s-moarã; va s-armãnj nimãritatã

§ nimãrtatã (ni-mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) (fãrã masc) nimãrtati/nimãrtate (ni-mãr-tá-ti) – (unã cu nimãritatã)
ex: bãgã cheadica-aestã ma multu s-armãnã nimãrtatã; featili nvitsati, armãn nimãrtati; featili nimãrtati featsirã un cor

§ nimãrtari/nimãrtare (ni-mãr-tá-ri) sf nimãrtãri (ni-mãr-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari armãnj nincurunatã; nincurunari (muljarea), nincrunari
{ro: acţiunea de a rămâne nemăritată, de a nu (se) mărita}
{fr: action de ne pas (se) marier (femme)}
{en: action of remaining unmarried, of not getting married (woman)}

§ mãritish (mã-ri-tíshĭŭ) sn mãritishuri (mã-ri-tí-shĭurĭ) – mãrtari, ncurunari, bãgarea di cãrunã
{ro: căsătorie}
{fr: mariage}
{en: marriage}

§ mãrit3 (mã-rítŭ) sn mãrituri (mã-rí-túrĭ) – mãrtari, mãritish, ncurunari
{ro: măritiş, căsătorie}
{fr: mariage}
{en: marriage}
ex: nu-agiumsi nicã ti mãrit (mãritish, mãrtari); s-apruche oara trã mãrit (mãrtari); ma lai mãrit (mãritish) tsi-nj fãtsesh

§ mãrit4 (mã-rítŭ) sm mãrits (mã-rítsĭ) – bãrbatlu cu cari s-mãritã unã muljari; bãrbat, nicuchir
{ro: bărbat, soţ}
{fr: mari}
{en: husband}
ex: di dor trã mãrit (bãrbat), las s-hibã sh-di bucium pãlit

§ mãrtãtoari/mãrtãtoare (mãr-tã-tŭá-ri) adg (mash fiminin) mãrtãtoari/mãrtãtoare (mãr-tã-tŭá-ri) shi mãr-tãtori (mãr-tã-tórĭ) – (featã) tsi ari ilichia tu cari poati si s-mãritã; tsi easti tu ilichii; tsi easti tu anj
{ro: de măritat}
{fr: jeune fille qui a l’âge d’être mariée}
{en: (girl) of marriage age}
ex: featã tu anj, mãrtãtoari; mãrata featã, vrea s-hibã mãrtãtoari (va s-eara tu ilichia cãndu putea si s-mãritã); trei feati mãrtãtoari (tsi au ilichia trã mãrtari); lãita di mãrtãtoari s-ashtipta s-lji dzãcã, cã nãs creapã s-u mãritã

§ mãrtãtor (mãr-tã-tórŭ) adg (mash masculin) mãrtãtori (mãr-tã-tórĭ) – hilandru aplo sh-tivichel
{ro: adolescent prostuţ}
{fr: adolescent niais}
{en: teenager simple and foolish}

§ dizmãrit (diz-mã-rítŭ) (mi) vb I dizmãritai (diz-mã-ri-táĭ), dizmãritam (diz-mã-ri-támŭ), dizmãritatã (diz-mã-ri-tá-tã), dizmãritari/dizmãritare (diz-mã-ri-tá-ri) – aspargu cãruna-a unei muljari; dispartu unã muljari di bãrbatlu (nicuchirlu) a ljei; nj-alas bãrbatlu (a curi nicuchirã hiu) cã nu pot s-bãnedz cu el
{ro: divorţa}
{fr: divorcer}
{en: divorce}
ex: u dizmãrtarã (dispãrtsãrã di bãrbat) fratslji cã bãrbat-su sã mbita shi u bãtea

§ dizmãritatã (diz-mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) dizmãritati/mãtitate (diz-mã-ri-tá-ti) – muljari tsi s-dispãrtsã (s-alãsã) di bãrbat; dizmãrtatã
{ro: divorţată}
{fr: divorcée}
{en: divorced}

§ dizmãritari/dizmãritare (diz-mã-ri-tá-ri) sf dizmãritãri (diz-mã-ri-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari s-disparti di bãrbat; dizmãrtari
{ro: acţiunea de a divorţa; divorţ}
{fr: action de divorcer; divorce}
{en: action of divorcing; divorce}

§ dizmãrtu (diz-mắr-tu) (mi) vb I dizmãrtai (diz-mãr-táĭ), dizmãrtam (diz-mãr-támŭ), dizmãrtatã (diz-mãr-tá-tã), diz-mãrtari/dizmãrtare (diz-mãr-tá-ri) – (unã cu dizmãrit)
ex: u dizmãrtarã fratslji cã bãrbat-su eara multu-arãu shi u bãtea

§ dizmãrtatã (diz-mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) dizmãrta-ti/dizmãrtate (diz-mãr-tá-ti) – (unã cu dizmãritatã)

§ dizmãrta-ri/dizmãrtare (diz-mãr-tá-ri) sf dizmãrtãri (diz-mãr-tắrĭ) – (unã cu dizmãritari)

§ ãnsurat (ãn-su-rátŭ) adg ãnsuratã (ãn-su-rá-tã), ãnsurats (ãn-su-rátsĭ), ãnsura-ti/ãnsurate (ãn-su-rá-ti) – (unã cu nsurat)

§ ãnsurari/ãnsurare (ãn-su-rá-ri) sf ãnsurãri (ãn-su-rắrĭ) – (unã cu nsurari)

§ sor1 (sórŭ) (mi) vb I surai (su-ráĭ), suram (su-rámŭ), suratã (su-rá-tã), surari/surare (su-rá-ri) – (unã cu nsor)
ex: el, dupã tsi dusi n hoarã, si surã; va soarã (va nsoarã) doi nipots; soarã-nj-mi, (nsoarã-mi) dado, soarã-nj-mi

§ surat (su-rátŭ) adg suratã (su-rá-tã), surats (su-rátsĭ), surati/surate (su-rá-ti) – (unã cu nsurat)
ex: hii surat (ncrunat, nsurat)

§ surari/surare (su-rá-ri) sf surãri (su-rắrĭ) – (unã cu nsurari)

ex: muljarea-aestã armasi nviduitã (armasi veduã cã-lj muri bãrbatlu, sh-nu s-mata mãrtã altãoarã)

§ nviduiri/nviduire (nvi-du-í-ri) sf nviduiri (nvi-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva armãni veduu
{ro: acţiunea de a văduvi; văduvire}
{fr: action de devenir veuf}
{en: action of becoming a widower}

§ viduescu1 (vi-du-ĭés-cu) vb IV viduii (vi-du-íĭ), vidueam (vi-du-ĭámŭ), viduitã (vi-du-í-tã), vidui-ri/viduire (vi-du-í-ri) – (unã cu nviduescu)
ex: vidui (armasi veduã) an mãrata; dit oara-atsea tsi vidui (armasi veduu i veduã)

§ viduit1 (vi-du-ítŭ) adg viduitã (vi-du-í-tã), viduits (vi-du-ítsĭ), viduiti/viduite (vi-du-í-ti) – (unã cu nviduit)

§ viduiri1/viduire (vi-du-í-ri) sf viduiri (vi-du-írĭ) – (unã cu nviduiri)

§ vidu-vescu (vi-du-vés-cu) vb IV viduvii (vi-du-víĭ), viduveam (vi-du-veámŭ), viduvitã (vi-du-ví-tã), viduviri/viduvire (vi-du-ví-ri) – (unã cu nviduescu)
ex: viduvii sh-di nveasta di-andaua

§ viduvit (vi-du-vítŭ) adg viduvitã (vi-du-ví-tã), viduvits (vi-du-vítsĭ), viduviti/viduvite (vi-du-ví-ti) – (unã cu nviduit)

§ viduvi-ri/viduvire (vi-du-ví-ri) sf viduviri (vi-du-vírĭ) – (unã cu nviduiri)

§ nviduvescu (nvi-du-vés-cu) vb IV nviduvii (nvi-du-víĭ), nviduveam (nvi-du-veámŭ), nviduvitã (nvi-du-ví-tã), nviduviri/nviduvire (nvi-du-ví-ri) – (unã cu nviduescu)
ex: doi anj dupã atsea, nviduvirã (armasirã veduvi) doilji

§ nviduvit (nvi-du-vítŭ) adg nviduvitã (nvi-du-ví-tã), nviduvits (nvi-du-vítsĭ), nviduviti/nviduvite (nvi-du-ví-ti) – (unã cu nviduit)

§ nviduviri/nviduvire (nvi-du-ví-ri) sf nviduviri (nvi-du-vírĭ) – (unã cu nviduiri)

§ ãnviduescu (ãn-vi-du-ĭés-cu) vb IV ãnviduii (ãn-vi-du-íĭ), ãnvidueam (ãn-vi-du-ĭámŭ), ãnviduitã (ãn-vi-du-í-tã), ãnviduiri/ãnviduire (ãn-vi-du-í-ri) – (unã cu nvidu-escu)
ex: cum ãnvidui, altãoarã nu si nsurã

§ ãnviduit (ãn-vi-du-ítŭ) adg ãnviduitã (ãn-vi-du-í-tã), ãnviduits (ãn-vi-du-ítsĭ), ãnviduiti/ãnviduite (ãn-vi-du-í-ti) – (unã cu nviduit)

§ ãnvidui-ri/ãnviduire (ãn-vi-du-í-ri) sf ãnviduiri (ãn-vi-du-írĭ) – (unã cu nviduiri)