DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bichear

bichear (bi-chĭárŭ) sm, adg (mash masculin) bicheari (bi-chĭárĭ) – bãrbat (ficior) tsi nu easti nsurat; ninsurat, nincurunat, nincrunat, cãndãturash
{ro: burlac}
{fr: célibataire}
{en: single (man only), unmarried}
ex: armasi bichear (ninsurat); bunã-i bana di bichear

§ bichireatsã (bi-chi-reá-tsã) sf bichirets (bi-chi-rétsĭ) – starea tsi u ari un bãrbat cari nu easti nsurat (cu tuti cã-lj vinji chirolu); bichirlãchi, agamii, aghamii, ninsurari (trã bãrbat), nincurunari, fãrã cãrunã
{ro: burlăcie}
{fr: célibat (pour hommes)}
{en: celibacy (for men)}
ex: bichireatsa nu-i bunã

§ bichirlãchi (bi-chir-lắ-chi) sf bichirlãchi (bi-chir-lắchĭ) – (unã cu bichireatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curunã1

curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)

§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)

§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna

§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrit2

mãrit2 (mã-rítŭ) (mi) vb I mãritai (mã-ri-táĭ) shi mãrtai (mãr-táĭ), mãritam (mã-ri-támŭ) shi mãrtam (mãr-támŭ), mãritatã (mã-ri-tá-tã) shi mãrtatã (mãr-tá-tã), mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) shi mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) – (trã pãrinti) dau nã featã a unui bãrbat tra s-u lja trã nveastã (nicuchirã); (feata) nj-ljau un bãrbat tra s-nji hibã nicuchir sh-cu cari sã-nj fac unã fumealji; (feata) mi ncurun, (feata) bag curuna, (feata) mi ljau;
(expr: fig: mãrit = cher, vindu, dau)
{ro: (se) mărita}
{fr: (se) marier (une fille)}
{en: marry (a girl)}
ex: nu va dada s-mi mãritã (sã-nj da/ljau un bãrbat); cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã
(expr: easti greu s-mãrits nã featã); s-nu s-mãritari (ma s-nu-sh lja bãrbat), broascã si s-facã; mãritã shasi feati; li mãrtã (l-aflã bãrbats sh-li deadi, li featsi nveasti; icã expr: dusirã, li chiru); unã cãti unã li mãritai (li chirui, li vindui) agrili alãsati di ljirtatlu tatã-nju; mãritash (chirush) verli di asimi; sutili mãritã hutili
(expr: cu paradz s-mãritã sh-featili uruti)

§ mãritatã (mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) mãritati/mã-titate (mã-ri-tá-ti) – (muljari) tsi easti cu nicuchir (bãrbat); mãrtatã, ncurunatã, loatã
{ro: măritată}
{fr: mariée (femme)}
{en: married (woman)}

§ mãrtatã (mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) mãrtati/mãr-tate (mãr-tá-ti) – (unã cu mãritatã)

§ mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) sf mãritãri (mã-ri-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã featã s-mãritã; mãrtari, ncurunari, mãritish, mãrit
{ro: acţiunea de a (se) mărita, măritare, căsătorie}
{fr: action de (se) marier, mariage}
{en: action of marrying; marriage}

§ mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) sf mãrtãri (mãr-tắrĭ) – (unã cu mãritari)
ex: cu-unã featã trã mãrtari (tu ilichii, etimã tra si s-mãritã)

§ nimãritatã (ni-mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) (fãrã masc) nimãritati/nimãritate (ni-mã-ri-tá-ti) – featã tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti mãrtatã; nimãrtatã, nincurunatã, nincrunatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nsor

nsor (nsórŭ) (mi) vb I nsurai (nsu-ráĭ), nsuram (nsu-rámŭ), nsuratã (nsu-rá-tã), nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) – (trã ficior, bãrbat) mi leg cu-unã featã (muljari) nãintea-al Dumnidzã (la bisearicã, cu preftul tsi-nj bagã nã crunã pri cap) s-u ljau trã nicuchira cu cari sã-nj fac unã casã sh-unã fumealji; ãnsor, sor, (bãrbatlu) mi ncurun, (bãrbatlu) bag curuna, (bãrbatlu) ljau muljari; (bãrbatlu) mi ljau cu…
{ro: însura}
{fr: (se) marier (un homme)}
{en: get married (man)}
ex: astãsearã lu nsurarã (lj-bãgarã curuna); si nsurã (si ncurunã) pi chefea-a lui; si-lj dzãtsets cã mi nsurai (mi ncrunai); shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã

§ nsurat (nsu-rátŭ) adg (mash masculin) nsurats (nsu-rátsĭ) – (bãrbatlu) tsi s-ari ncurunatã (bãgatã curuna, loatã) cu-unã muljari; ãnsurat, surat, loat, ncurunat, ncrunat
{ro: însurat}
{fr: marié (un homme)}
{en: married (man)}

§ nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) sf nsurãri (nsu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat si nsoarã; ãnsurari, surari, ncurunari, ncrunari, loari
{ro: acţiunea de a se însura; însurare}
{fr: action de (se) marier (un homme)}
{en: action of getting married (man)}
ex: ficior ti nsurari; cari vã-i gionili trã nsurari?

§ ninsurat (nin-su-rátŭ) adg (mash masculin) ninsurats (nin-su-rátsĭ) – ficior tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti nsurat; bichear, nincurunat, nincrunat
{ro: necăsătorit, neînsurat}
{fr: non marié}
{en: bachelor, unmarried (man)}

§ ninsurari/ninsurare (nin-su-rá-ri) sf ninsurãri (nin-su-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat nu si ncurunã (sh-armãnj ninsurat); nincurunari (bãrbatlu)
{ro: acţiunea de a nu (se) însura}
{fr: action de ne pas (se) marier (homme)}
{en: action of not getting married (man)}

§ ãnsor (ãn-sórŭ) (mi) vb I ãnsurai (ãn-su-ráĭ), ãnsuram (ãn-su-rámŭ), ãnsuratã (ãn-su-rá-tã), ãnsura-ri/ãnsurare (ãn-su-rá-ri) – (unã cu nsor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

veduu

veduu (vé-duŭ) sm, sf, adg veduã (vé-du-ã shi vé-du-ŭã), vedui (vé-duĭ), vedui/vedue (vé-du-i) [iu scriarea “veduuã”, trã fiminin-lu-al “veduu”, nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar] – bãrbat (muljari) a curi nicuchirã (nicuchir) muri shi nu bãgã altã curunã; veduv, vidushcu
{ro: văduv}
{fr: veuf}
{en: widower}
ex: cara armasi veduu, nu putea s-bãneadzã singur; dadã veduã sh-avea; lji si shutsã mintea shi si nsurã cu vedua; si-nj crechi, bãrbate, io veduã nu-armãn; eara veduã sh-nu avea altu afoarã di nãs; eara nã veduã tsi sh-avea mash un ficior; nã hilji a lui veduã sh-cu nat pri sin; s-lu nsoarã cu-unã veduã mushatã

§ veduv (vé-duvŭ) sm, sf, adg veduvã (vé-du-vã), veduyi (vé-duyĭ), veduvi/veduve (vé-du-vi) – (unã cu veduu)
ex: armasi veduv di nveasta di prota, shidzu doi anj ninsurat

§ vidushcu (vi-dúsh-cu) sm, sf, adg vidushcã (vi-dúsh-cã), vidushtsã (vi-dúsh-tsã), vidushti/vidushte (vi-dúsh-ti) – bãrbat tinir (muljari tinirã) tsi-sh chiru muljarea (bãrbatlu) cu cari eara ncrunat (ncrunatã); zbor tsi s-dzãtsi-a unui veduu tinir (veduã tinirã) cãndu cariva va s-lu (s-u) hãidipseascã
{ro: văduvior}
{fr: jeune veuf}
{en: young widower}

§ nviduescu (nvi-du-ĭés-cu) vb IV nviduii (nvi-du-íĭ), nvidueam (nvi-du-ĭámŭ), nviduitã (nvi-du-í-tã), nviduiri/nviduire (nvi-du-í-ri) – nj-moari muljarea (bãrbatlu) cu cari escu ncurunat (ncurunatã); armãn veduu (veduã)
{ro: văduvi}
{fr: devenir veuf}
{en: become a widower}
ex: s-nã fats sã nviduim (s-armãnem vedui)

§ nviduit (nvi-du-ítŭ) adg nviduitã (nvi-du-í-tã), nviduits (nvi-du-ítsĭ), nviduiti/nviduite (nvi-du-í-ti) – cari-armasi veduu
{ro: văduvit}
{fr: devenu veuf}
{en: who became a widower}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn