DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amaneci

amaneci (a-ma-ne-cí) sm amaneceadz (a-ma-ne-cĭádzĭ) – om a curi ãlj si da besã; om tu cari cariva ari pistea cã nu va-l pruda; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; besalã; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cred

cred (crédŭ) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dzúĭ), crideam (cri-deámŭ), cridzutã (cri-dzú-tã), creadiri/creadire (creá-di-ri) shi crideari/crideare (cri-deá-ri) – pistipsescu cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi, cari-alãsã nomuri pri loc tsi lipseashti s-li ascultãm; nj-u am (pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum s-aspun; dau (lj-fac) besã a unui; ncred, ãncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: crede}
{fr: croire}
{en: believe}
ex: el nu s-minã, nu cãrleadzã, cã i mort s-u facã s-creadã (s-pistipseascã); mama, cridzãndalui (pistipsindalui) cã dormu, si sculã; creadi (pistipseashti) nãs cã nu-a s-lu-alas arihati?

§ cridzut (cri-dzútŭ) adg cridzutã (cri-dzú-tã), cridzuts (cri-dzútsĭ), cridzuti/cridzute (cri-dzú-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.) dealihea; pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ creadiri/creadire (creá-di-ri) sf creadiri (creá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creadi (tu) tsiva
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire}
{en: action of believing}

§ crideari/crideare (cri-deá-ri) sf crideri (cri-dérĭ) – (unã cu creadiri)
ex: aveam mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om

§ ncred (ncrédŭ) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dzúĭ), ncrideam (ncri-deámŭ), ncridzutã (ncri-dzú-tã), ncreadiri/ncreadire (ncreá-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-deá-ri) – pistipsescu atseali tsi-nj si dzãc; lj-dau (lj-fac) besã-a atsilui tsi-nj dzãtsi tsiva; am pisti pri zboarãli tsi-nj si dzãc; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; lj-dzãc a unui atseali tsi-am tu minti; ãncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: încrede}
{fr: (se) fier, (se) confier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pisti1/piste

pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)

§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}

§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu

§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

saglami

saglami (sa-ghlá-mi) adg, adv invar – tsi easti dealihea (nu easti minciunos, calpu); (om) tsi easti sigur (mbistimen, di ncreadiri, a curi pots s-lji fats besã); saglam, saglamcu, saicu, sigur, siguripsit, aslã, gnisiu; sigura
{ro: sigur, de încredere, veritabil}
{fr: sûr, certain, en sûreté, véritable; certainment}
{en: certain, true, real, certainly}
ex: pots s-lji zburãshti cã easti om saglami (di ncreadiri, mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); nãsh nu u-au saglami (mintea ntreagã, sãnãtoasã); tuti suntu saglami (siguri, dealihea); zborlu-a lui easti saglami; pãrmãtsii saglami (dealihea, nu minciunoasã) au nãsh; easti lucru saglami (sigur)

§ saglam (sa-glámŭ) sm, sf, adg saglamã (sa-glá-mã), saglami (sa-glámĭ), saglami/saglame (sa-glá-mi) – (omlu) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti (fãr di altã) sigur shi nu poati s-hibã altã soi; saglamcu, sigur, siguripsit, saicu, aslã, gnisiu
{ro: sigur; om de încredere}
{fr: sûr, certe; homme de confiance}
{en: certain; man of trust}

§ saglamcu (sa-glám-cu) sm, sf, adg saglamcã (sa-glám-cã), saglamtsi (sa-glám-tsi), saglamtsi/saglamtse (sa-glám-tsi) – (unã cu saglam)

§ sãglãmsescu (sã-glãm-sés-cu) vb IV sãglãmsii (sã-glãm-síĭ), sãglãmseam (sã-glãm-seámŭ), sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; siguripsescu, asiguripsescu, asfãlsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ sãglãmsit (sã-glãm-sítŭ) adg sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsits (sã-glãm-sítsĭ), sãglãmsiti/sãglãmsite (sã-glãm-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) sf sãglãmsiri (sã-glãm-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãglãm-seashti; siguripsiri, asiguripsiri, asfãlsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vereauã

vereauã (ve-reá-ŭã) sf fãrã pl –
1: pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi, cari featsi nomurli tsi omlu prindi s-li-ascultã; pisti, fedi, trischii, nom, dinã, imani, besã;
2: ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; embistosini, ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: credinţă; încredere}
{fr: foi, croyance; confiance}
{en: faith; trust}
ex: corbe, nu u dã vereaua (pistea) cã n-arãdi Muzãcheaua

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã