DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ncljin

ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex:ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agiutor

agiutor (a-gĭu-tórŭ) sn agiutoari/agiutoare (a-gĭu-tŭá-ri) – atsea tsi da (lucrul tsi-l fatsi) atsel cari agiutã pri cariva; indati, intati, ãndatã
{ro: ajutor}
{fr: aide, secour}
{en: aid, help}
ex: iu s-ducã, la cari s-caftã agiutor; cari lu-avdza s-lji da agiutor?; s-ti ncljinj shi s-aprindzã nã tsearã tr-agiutor; acshi ascãpã cu agiutorlu a mintioasãljei featã

§ ashtor (ash-tórŭ) sn ashtoari/ashtoare (ash-tŭá-ri) – (unã cu agiutor)
ex: Dumnidzã ashtor (agiutor)

§ agiut (a-gĭútŭ) (mi) vb I agiutai (a-gĭu-táĭ) shi ashtai (ash-táĭ), agiutam (a-gĭu-támŭ) shi ashtam (ash-támŭ), agiutatã (a-gĭu-tá-tã) shi ashtatã (ash-tá-tã), agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) shi ashtari/ashtare (ash-tá-ri) – fac s-u scoatã n cap ma lishor; dau agiutor; dau indati
{ro: ajuta}
{fr: aider}
{en: help}
ex: agiutats-lji si ncarcã; ashtats-lji s-discarcã; agiutã-nj s-nu cad mpadi; nãs singur agiuta casa; cari-agiutã-a atsilor ãndreptsã

§ agiutat (a-gĭu-tátŭ) adg agiutatã (a-gĭu-tá-tã), agiutats (a-gĭu-tátsĭ), agiutati/agiutate (a-gĭu-tá-ti) – tsi-lj s-ari datã agiutor, ashtat
{ro: ajutat}
{fr: aidé}
{en: helped}

§ ashtat (ash-tátŭ) adg ashtatã (ash-tá-tã), ashtats (ash-tátsĭ), ash-tati/ashtate (ash-tá-ti) – (unã cu agiutat)

§ agiutari/agiutare (a-gĭu-tá-ri) sf agiutãri (a-gĭu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da agiutor; ashtari
{ro: acţiunea de a ajuta; ajutare}
{fr: action d’aider}
{en: action of helping})

§ ashtari/ashtare (ash-tá-ri) sf ashtãri (ash-tắrĭ) – (unã cu agiutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahoryea

ahoryea (a-hór-yĭa) adv – tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; tsi nu easti ligat (tsi easti dispãrtsãt) di tsiva; horyea, ahorea, gorea, anamera, afoarã, dispãrtsãt, etc.;
(expr: mi fac ahoryea = mi dispartu cu casa)
{ro: separat}
{fr: séparément}
{en: separately}
ex: mãcãm ahoryea (catiun tu loclu-a lui); s-lu-aledz ahoryea (di-unã parti) grãnlu, ahoryea meljlu; deadun zburãm, ahoryea acãchisim; doilji frats s-featsirã ahoryea
(expr: s-dispãrtsãrã cu casa)

§ ahorea (a-hó-rea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: macã mãcã ahorea (singur di-unã parti; dispãrtsãt)

§ horyea (hór-yea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: noi nu avem altã, horyea (afoarã) di aesti

§ huryeatã (hur-yĭá-tã) sf huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – ncljinari cãtrã dispãrtsãri, dispãrtsãri ahoryea, dispãrtsãri
{ro: separatism, separaţie}
{fr: séparation; grossièreté}
{en: separation; rudeness}

§ gorea (ghó-rea) adv – (alãsat, bãgat) di-unã parti, afoarã, ahoryea
{ro: exceptând, separat, afară de}
{fr: à part, hors, séparément}
{en: separately, out of, outside}
ex: gorea (afoarã) di tini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amplatea

amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)

§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea

§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)

§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)

§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)

§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã